Când ne gândim la promovare, ne gândim la un context favorabil, la avansarea în ierarhia firmei, la beneficii salariale crescute ș.a.m.d.. Sunt două chestiuni mai puțin favorabile însă care se pot întâmpla odată ce are loc promovarea, una folosită de angajator, în propriul avantaj, cealaltă folosită de salariat, în al său. Ambele implică însă mai puțină bună-credință din partea părților raportului de muncă. Citește articolul
Răspunzând la o întrebare preliminară, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a decis că dreptul Uniunii Europene (UE) le permite angajatorilor să le acorde un concediu suplimentar exclusiv mamelor, fără ca acesta să fie discriminatoriu față de angajații bărbați, dacă logica acordării acelui concediu ține de protecția salariatelor, ca urmare a efectelor sarcinii și ținând cont de starea specifică de maternitate. Cu alte cuvinte, dacă acel concediu este dat pentru a ajuta la revenirea unei salariate dintr-o stare în care se află, din cauza unor condiții biologice specifice (și în care un salariat bărbat nu s-ar putea afla), nu există discriminare. Citește articolul
Formarea profesională are pentru angajator, pe lângă caracterul obligatoriu, rolul de optimizare a procesului de muncă, indiferent de domeniul de activitate. Fie că discutăm despre tehnologia care avansează într-un ritm alert sau strict despre adaptarea la cerințele pieței, investiția în formarea profesională a salariaților devine profitabilă.
Citește articolulDacă vorbim strict de amenzi, chiar dacă nu vom găsi imediat o sancțiune directă pentru nerespectarea obligațiilor privind asigurarea formării profesionale, salariatul îi poate trage de mânecă pe inspectorii de muncă și aceștia pot obliga angajatorul să remedieze situația. În ipoteza în care nu o face, în timpul oferit de inspectori, poate fi amendat cu câteva mii de lei. Dacă ne ducem mai departe de sancțiuni însă, adevăratul dezavantaj al ignorării formării profesionale a angajaților este altul. Citește articolul
Deși angajatorul elaborează planul de formare profesională atât în virtutea prerogativei de a-și organiza activitatea, cât și ca urmare a obligației legale pe care o are, trebuie să țină cont și de respectarea dispozițiilor privind egalitatea de șanse și de tratament. Ce înseamnă asta, mai exact: Citește articolul
Regimul telemuncii este prevăzut într-o lege specială, dar se completează cu anumite aspecte care se aplică temporar, pe perioada stării de alertă. Telemunca, deși este chiar impusă în această perioadă firmelor mai mari, presupune mult mai multe lucruri decât un echipament de lucru de acasă și câteva formalisme contractuale. Iată, în mare, cam ce trebuie să știe firmele și angajații despre acest tip de muncă, inclusiv care sunt sancțiunile (amenzile) ce pot fi aplicate de la caz la caz firmelor. Citește articolul
Printre măsurile impuse de autorități în contextul epidemiologic actual se numără și decalarea programului unora dintre salariații firmelor sau instituțiilor publice cu peste 50 de angajați, măsură menită să reducă contactul direct între salariați la locul de muncă, dar și în mijloacele de transport în comun și riscul transmiterii noului coronavirus. În cazul acestor salariați, contractele individuale de muncă nu trebuie modificate, ca în cazul telemuncii, lucru subliniat și de Inspecția Muncii. Citește articolul
Trecerea salariaților în regimul muncii de acasă era posibilă, conform Legii nr. 55/2020, pe perioada stării de alertă, doar cu consimțământul salariatului în cauză. Dar Guvernul a modificat de curând legea, iar telemunca sau munca la domiciliu poate fi acum impusă unilateral de către angajator. Citește articolul
În condițiile apariției de noi limitări privind desfășurarea activității, din ce în ce mai mulți angajatori permit lucrul de acasă sau în regim de telemuncă. De aceea, Inspecția Muncii a publicat un ghid în care prezintă ce trebuie să facă efectiv angajatorii atunci când salariații firmei își desfășoară activitatea în regim de muncă la domiciliu, de telemuncă sau când aceștia au program individualizat de muncă. Citește articolul
Contractul de calificare profesională și contractul de adaptare profesională fac parte din categoria contractelor speciale atunci când vorbim despre formarea profesională. Ambele se încheie între angajator și salariat, iar asta presupune că trebuie să existe și un contract de muncă. Numai că nu orice angajator poate încheia astfel de contracte. Citește articolul