Deși unele aspecte în privința elementelor esențiale ale contractului individual de muncă (CIM) sunt prevăzute explicit atât în Codul muncii, cât și în modelul-cadrul CIM, uneori contractele nu respectă aceste dispoziții și sunt fie incomplete, fie completate eronat. Un aspect care, la prima vedere, nu pare foarte important, este repartizarea timpului de muncă în cadrul săptămânii. Deși în mod normal vorbim de precizări pe care ar trebui să le regăsim în CIM, precizarea repartizării timpului de muncă neputând fi prinsă doar în fișa postului, răspunsul primit de la un inspectorat teritorial de muncă demonstrează cum prevederile legii le scapă până și celor la care ne uităm „ca să luăm lumină”. Citește articolul
Legea stabilește că angajatorii au obligația de a încheia și de a înregistra contractele individuale de muncă înainte ca angajații să înceapă efectiv activitatea. Conform Codului muncii, prestarea oricărei activități de către lucrător presupune, anterior, încheierea unui contract individual de muncă, care să fie semnat de ambele părți și înregistrat în registrul general de evidență a salariaților (Revisal) cel târziu cu o zi lucrătoare înainte de începerea activității. Ignorarea acestor obligații sau formalități, cum le-ar numi mulți, atrage sancțiuni severe. Citește articolul
Primele acordate angajaților nu pot avea caracter de surpriză și nici nu pot fi date pe criterii discriminatorii. Orice alte drepturi stabilite ca urmare a activității profesionale a salariatului, pe lângă salariu, ar trebui în mod normal să fie cuprinse în contractul individual de muncă. Desigur, dacă ele nu sunt prinse la nivel contractual, angajatorul păstrându-și astfel posibilitatea de a le acorda când dorește, se pune întrebarea: trebuie să le declar sau nu în Revisal? Citește articolul
Un lucrător află că fostul angajator a înregistrat eronat în Revisal temeiul legal al încetării contractului său de muncă, generând astfel confuzie și potențiale consecințe negative în procesul de angajare ulterior al lucrătorului. În ciuda erorii inițiale, situația se complică odată ce un alt angajator solicită informații la ITM despre acel angajat și le și primește, ceea ce ridică un semn de întrebare cu privire la corectitudinea și respectarea literei legii de chiar cei care ar trebui să se asigure de respectarea ei. Citește articolul
Încă din 2022, legiuitorul a adoptat două acte normative care urmăreau un scop important -- asigurarea transparenței în cadrul relațiilor de muncă și eliminarea situațiilor în care angajatorul ar fi tentat să modifice, să suspende sau să înceteze, unilateral și nelegal, un contract de muncă în Revisal. Angajații au dobândit, teoretic, acces în Revisal, dar nu și practic - partea asta mai are de așteptat. Citește articolul
OUG nr. 93/2023 stabilește salariul minim brut pe țară garantat în plată pentru sectorul construcții, agricol și industria alimentară. Modificarea salariului minim trebuie transmisă în Revisal în termen de 20 de zile lucrătoare de la data producerii, adică până pe 28 noiembrie. Nerespectarea acestui termen poate fi sancționată cu amendă de la 5.000 la 8.000 lei. Citește articolul
Majorarea salariului minim în cazul angajaților cu contractele suspendate nu se poate produce mai devreme de încetarea suspendării. Citește articolul
În contextul apariției soluțiilor de externalizare a serviciilor de administrare personal (HR), dar și de calculul al salariilor angajaților, o concluzie ar fi că o mare parte din firmele românești preferă, în continuare, să deruleze intern ambele servicii. Citește articolul
Angajatorii privați pot externaliza completarea și transmiterea datelor în registru către prestatori de servicii. Cu toate acestea, angajatorii trebuie să notifice inspectoratul teritorial de muncă (ITM) în legătură cu încheierea contractelor de prestări de servicii și să furnizeze datele de identificare ale prestatorului. În cazul în care se schimbă prestatorul, angajatorul trebuie să încheie un nou contract și să notifice din nou ITM-ul. Netransmiterea acestor informații poate duce la amenzi între 3.000 și 6.000 de lei. Citește articolul
Atunci când vorbim de muncă nedeclarată, cunoscută mai mult ca „muncă la negru”, vorbim de riscuri la care se expun lucrătorii, cât și de impactul negativ adus bugetului și concurenței loiale. E clar, un contract de muncă neîncheiat și/sau nedeclarat reprezintă nu numai o contravenție în sensul legislației muncii, ci și o formă de evaziune fiscală. În lipsa unei informări corespunzătoare privind acele riscuri la care se expune, coroborat cu nivelul ridicat de taxare a muncii, orice persoană poate fi tentată la un moment dat să aleagă „scurtătura”. Doar că, pe lângă lipsa unor documente făcute conform legii, angajații ajung să nu-și primească banii la timp sau complet, sunt puși să presteze activități pentru care nu au fost angajați și angajatorii se debarasează de ei de pe o zi pe alta. Citește articolul