ACCES GRATUIT

Afaceri de familie: Antreprenorii mizează mult pe încrederea clienților pentru creșterea businessului. Dar ce riscă să piardă din vedere?

Între încredere și profitabilitate există o strânsă corelație, fapt confirmat de o analiză PwC care arată că încrederea consumatorilor este unul dintre principalii factori determinanți ai variației de performanță, precum și de sondajul recurent privind afacerile de familie care concluzionează că încrederea este un avantaj competitiv vital. Citește articolul

ACCES GRATUIT

Paradox: Salariul minim diferențiat din agroalimentar a ajuns mai mic decât minimul pe țară. Augustin Zegrean: Problema NU poate ajunge pe masa CCR

Din octombrie 2023 există o situație paradoxală legată de salariul minim. Salariații din sectorul agroalimentar au un salariu minim diferențiat mai mic decât salariul minim pe țară, după ce anul trecut situația era exact pe dos. Această discrepanță este criticată de Augustin Zegrean, fostul președinte al Curții Constituționale a României (CCR), deoarece Constituția stipulează un salariu minim egal pentru toți. Guvernul nu a rezolvat încă această problemă și nici nu dă semne că ar intenționa să o facă prea repede, iar hotărârea recentă de majorare a minimului pe țară poate fi atacată numai în contencios, nu și la CCR. La fel de paradoxal este că până și zilierii care activează în sectorul agroalimentar au ajuns să câștige, pe oră, mai mult decât angajații. Citește articolul

ACCES GRATUIT

UPDATE Interzicerea cumulării pensiei cu salariul la bugetari este neconstituțională. CCR: Persoanele nu pot fi puse să aleagă între două drepturi fundamentale

Proiectul de lege care prevedea că bugetarilor le va fi interzis să mai cumuleze salariul cu pensia a fost declarat neconstituțional, conform unei decizii de joi a Curții Constituționale a României (CCR). Judecătorii au argumentat că o persoană nu poate fi pusă în situația de a alege între două drepturi fundamentale. Sau, altfel spus, nu este posibilă nici condiționarea dreptului la pensie de neexercitarea dreptului la muncă, nici condiționarea dreptului la muncă de neexercitarea dreptului la pensie. Citește articolul

ACCES PREMIUM

11 lucruri ce rezultă în urma majorării salariului minim pe țară - efectele pentru firme și persoane fizice

Orice majorare a salariului minim brut pe țară aduce cu sine, conform legislației, o serie de efecte pentru persoanele juridice și fizice. Am făcut o listă cu acestea în articolul de față, în contextul creșterii minimului pe economie, din octombrie 2023, de la 3.000 la 3.300 lei, conform HG 900/2023. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Cât plătește un angajator ca taxe, din octombrie 2023, pentru un salariu minim pe țară de 3.300 de lei

Începând cu octombrie 2023, avem un salariu minim brut pe țară de 3.300 de lei, dar angajatorii plătesc taxe salariale ca pentru un salariu brut de 3.100 de lei, deoarece facilitatea ce constă în 200 de lei netaxabili este valabilă, în continuare, până la finalul anului curent. Practic, cei 200 de lei netaxabili sunt incluși obligatoriu în salariul minim. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Migrarea activității de IT către micro sau PFA ar trebui făcută în baza unei analize comparative

În condițiile în care autoritățile vor modifica în curând tratamentul fiscal al veniturilor salariale din IT, angajații se pot gândi la o migrare a activității către o microfirmă sau către o PFA. Însă, în acest caz, specialiștii recomandă o analiză temeinică a celor trei forme de desfășurare a activității IT înainte de a lua o decizie. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Problemă practică

Angajatorii riscă sesizări penale chiar dacă NU fac efectiv stopajul la sursă al taxelor salariale. Declararea devine uneori un motiv suficient pentru ANAF

Specialiștii au observat în practica Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) o problemă cu privire la fapta de reținere și neplată a taxelor salariale (printre altele) în cel mult 60 de zile de la scadență. Mai precis, angajatorii riscă să se trezească cu sesizări penale doar în urma declarării taxelor salariale, deși nici taxele n-au fost reținute, nici salariul net n-a fost plătit. Situația este una atipică și specialiștii consideră că ANAF n-ar trebui să facă sesizări penale atunci când o întâlnesc. Citește articolul

ACCES PREMIUM

UPDATE Intrarea în grevă generală a anumitor angajați din ANAF și MF, estimată pentru 25 septembrie

Intrarea în grevă generală a bugetarilor finanțiști din Federația Sindicatelor din Administrația Fiscală „Solidaritatea” (FSAFS) este estimată pentru 25 septembrie 2023, așa cum reiese din declarațiile recente ale președintelui organizației. Inițial, se dorea o intrare coordonată în grevă generală a tuturor organizațiilor finanțiștilor, însă până la urmă doar FSAFS anunță că este decisă să ducă demersul până la capăt. În paralel, protestele spontane deja afectează o parte a contribuabililor. Citește articolul

ACCES PREMIUM

UPDATE Oficial: Locurile încadrate în baza avizelor pentru munca în condiții deosebite rămân așa până la normalizarea condițiilor. Procedura de reevaluare a celor în condiții speciale nu se mai face o dată la cinci ani

În vara lui 2021, când avizele de încadrare pentru condiții deosebite de muncă erau pe cale de expirare, iar angajatorii aveau prea puțin răgaz pentru a normaliza locurile de muncă încadrate ca fiind în condiții deosebite, Guvernul decidea prelungirea, pentru a treia oară, a valabilității avizelor - până la 1 septembrie 2023. Pentru că termenul este mâine, Guvernul a adoptat azi propunerea ca încadrarea ca loc de muncă în condiții deosebite să rămână, practic, până când angajatorii reușesc să normalizeze condițiile de muncă, fără un termen-limită și fără ideea de prelungire a valabilității avizelor. De asemenea, s-a decis eliminarea procedurii de reevaluare o dată la cinci ani a încadrării locurilor de muncă în condiții speciale. Ordonanța a fost publicată deja în Monitorul Oficial. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Reminder Zilele de odihnă restante în cazul salariaților cu concediu medical prelungit - cum se procedează la acordarea lor

Există angajatori care se confruntă cu situații în care salariații lor au multe zile restante din concediu de odihnă ca urmare a unor perioade îndelungate de incapacitate de muncă atestate prin concedii medicale. În cazul acestor salariați, compensarea în bani a acestor zile de odihnă se poate face doar dacă salariatul pleacă din companie, altfel ele vor fi efectuate conform prevederilor legale. Citește articolul