După cum am observat deja, pandemia a schimbat fundamental modul în care angajații lucrează astăzi, iar prezența în clădirile de birouri a fost înlocuită rapid cu munca de acasă și, în curând, cu munca de oriunde în lume, în locuri în care acum un an părea imposibil să muncești. Totuși, mirajul "work-from-anywhere" poate atrage anumite provocări în materie fiscală și juridică, care trebuie luate în considerare în egală măsură și de angajatori, dar și de salariați. Citește articolul
Angajatorii vor putea beneficia în curând de un ajutor unic de 2.500 de lei pentru fiecare telesalariat, ca să le cumpere acestora echipamentele de care au nevoie pentru a lucra de la distanță. Măsura este inclusă într-o ordonanță de urgență oficializată aseară. Regulile pentru acordarea banilor încă nu există, așa că mai durează puțin până ce fondurile devin accesibile. Citește articolul
În ultimele luni, munca la distanță a devenit o necesitate pentru o bună parte a angajatorilor, pentru a-și putea continua activitatea în condiții mai sigure pentru salariații proprii. Cele două variante legale pe care le au la dispoziție angajatorii în timpul crizei epidemiei de coronavirus sunt telemunca și munca la domiciliu. Citește articolul
Poate mai mult decât oricare alt an, anul 2020 a adus multe schimbări în domeniul salarizarii. Citește articolul
Organisme de muncă internaționale, oficiali guvernamentali, specialiști din domeniul medical și nu numai recomandă firmelor să opteze cât de mult pot pentru munca la distanță în următoarea perioadă. Totuși, dacă trecerea la telemuncă s-a făcut "în pripă", atunci când starea de urgență a permis schimbarea locului muncii și fără modificări contractuale, dacă opțiunea de criză se transformă într-una pe termen mai lung, e necesară adaptarea contractelor - excepția din perioada stării de urgență nu mai există, iar, mai mult decât atât, munca de acasă nu poate fi impusă celor care nu sunt de acord cu această variantă - mai exact, consimțământul lor este absolut necesar. Citește articolul
Firmele pot demonstra interese legitime pentru a supraveghea angajații care lucrează de acasă. Cel mai important lucru este însă ca supravegherea să fie cunoscută celui vizat. Unele măsuri pot fi însă excesive raportat atât la protecția datelor lor personale, cât și la dreptul la intimitate. În fond, angajații lucrează de acasă, dar nu intră, în timpul programului de lucru, într-un spațiu în care li se anulează orice drepturi personale. Citește articolul
Reluarea activității în firmele care și-au întrerupt total sau parțial activitatea este absolut necesară și trebuie să aibă loc cât mai curând posibil. Pentru alte firme însă reluarea activității ar putea însemna (și) întoarcerea la munca de birou a celor ce au putut să lucreze de acasă. Pe considerentul că au putut lucra "fără probleme" de acasă, ar putea acești angajați să refuze să reia munca de birou o perioadă de timp? Citește articolul
Trecerea angajaților în regim de telemuncă sau muncă la domiciliu rămâne, în continuare, în această perioadă, cea mai bună soluție pe care unele firme pot să o implementeze pentru a continua activitatea în siguranță. Angajatorii nu trebuie să se piardă în formalități, decizia este unilaterală în această perioadă, în mod excepțional. Citește articolul
O problemă frecvent ridicată, în ultimele zile, cu privire la angajații care lucrează în această perioadă de acasă, în contextul coronavirusului și stării de urgență recent decretate, este cea a acordării tichetelor de masă: e corect/legal să li se sisteze acestor angajați ce nu mai merg la birou, dar lucrează, totuși, de acasă, dreptul la tichetele de masă? Citește articolul
Legislația muncii nu impune ținerea unor evidențe de lucru în format fizic. Esențial este ca ele să existe și să furnizeze detaliile cerute de legislația muncii. În contextul muncii în afara biroului, de acasă, pontajul electronic este cât se poate de legal. Există însă unele condiții ce privesc pontajul la munca la domiciliu și la telemuncă, prevăzute de legislație. Citește articolul