De când a apărut în legislația din România, în 2018, telemunca nu a suscitat interesul atât de mult ca anul acesta, în contextul în care pandemia COVID-19 ne forțează să ne retragem cât mai mult către propriile locuințe - inclusiv cu munca. Telemunca nu e posibilă în toate sectoarele de activitate, nici măcar în toate firmele din același sector. Ea presupune ca munca să poată fi făcută folosind tehnologia și mijloacele de comunicare, fără a mai fi nevoiți să mergem la birou. Am ales, în cele ce urmează, să răspundem la zece întrebări esențiale ce țin de acest tip de muncă. Citește articolul
Lucrul de acasă impune în sarcina firmelor anumite cheltuieli prevăzute de lege sau, cel puțin, indicate. În mod cert, este vorba de cele ce presupun transportul acelor materiale necesare telesalariatului sau angajatului ce lucrează de acasă, dar și de altele precum cele pentru serviciile de internet. Citește articolul
Poate că pentru mulți telemunca este echivalentă cu mutarea job-ului în întregime în online, sinonimă cu "activitate 100% pe laptop", dar presupune mult mai multe condiții de atât. Telemunca presupune esențialmente folosirea tehnologiei informației și comunicațiilor, dar la fel de importantă este și o altă condiție - desfășurarea activității în alt loc decât locul de muncă organizat de angajator. Citește articolul
Pe lângă salariul stabilit prin contractul individual de muncă, salariații pot negocia și alte drepturi patrimoniale, respectiv tichete de masă, de vacanță ori alte beneficii în bani sau în natură. În cazul bugetarilor, dacă primesc anumite indemnizații ori vouchere, se întâmplă datorită unor prevederi legale. Având în vedere că munca de acasă poate fi impusă unilateral în această perioadă, e important de subliniat de ce dreptul la astfel de tichete sau indemnizații nu poate fi pierdut pur și simplu, prin simplul fapt al schimbării locului muncii. Totuși, situația nu este 100% comparabilă între angajații de la privat și cei din sectorul public. Citește articolul
Marii angajatori din toată țara urmează să fie verificați de către inspectorii de stat în această perioadă, după ce Inspecția Muncii a anunțat că a început o campanie națională de controale. În esență, autoritățile vin să verifice dacă firmele care au peste 50 de salariați au trecut pe munca la distanță, acolo unde se poate, sau dacă și-au decalat programul de lucru. De asemenea, verificările mai urmăresc și alte aspecte, precum respectarea regulilor de securitate și sănătate în muncă (SSM). Citește articolul
Regimul telemuncii este prevăzut într-o lege specială, dar se completează cu anumite aspecte care se aplică temporar, pe perioada stării de alertă. Telemunca, deși este chiar impusă în această perioadă firmelor mai mari, presupune mult mai multe lucruri decât un echipament de lucru de acasă și câteva formalisme contractuale. Iată, în mare, cam ce trebuie să știe firmele și angajații despre acest tip de muncă, inclusiv care sunt sancțiunile (amenzile) ce pot fi aplicate de la caz la caz firmelor. Citește articolul
Firmele mari au fost obligate de Guvern să recurgă în următoarea perioadă la telemuncă sau, dacă asta nu se poate, să recurgă la programele decalate pentru ca angajații să vină în ture la muncă și orarele acestora să nu se mai suprapună total. Angajatorul a cărui activitate ar putea fi făcută și în regim telemuncă poate să refuze, totuși, să o facă, dacă i se pare că este dezavantajoasă pentru acesta? În teorie, acesta are dreptul să își organizeze activitatea cum consideră. Iată câteva considerații pe acest subiect. Citește articolul
Printre măsurile impuse de autorități în contextul epidemiologic actual se numără și decalarea programului unora dintre salariații firmelor sau instituțiilor publice cu peste 50 de angajați, măsură menită să reducă contactul direct între salariați la locul de muncă, dar și în mijloacele de transport în comun și riscul transmiterii noului coronavirus. În cazul acestor salariați, contractele individuale de muncă nu trebuie modificate, ca în cazul telemuncii, lucru subliniat și de Inspecția Muncii. Citește articolul
Când în primăvară a venit îndemnul oficial pentru angajatori să treacă la munca la domiciliu sau telemuncă, mulți au făcut trecerea doar la nivel faptic, fără raportări, fără modificări contractuale de vreun fel. Apoi, a venit Guvernul, care a spus că acordă bani pentru echipamente celor care au raportat trecerea la telemuncă așa cum cere legea, corect și la timp și aceiași angajatori au avut de pierdut. Acum, când Guvernul îndeamnă și chiar obligă pe anumiți angajatori să vireze (din nou) spre telemuncă, lucrurile ar trebui făcute "ca la carte". Citește articolul
Salariații care lucrează în condiții de risc și primesc, ca atare, sporuri pentru acest lucru nu vor mai beneficia de ele dacă vor fi trimiși să lucreze de acasă. Asta dacă, bineînțeles, lucrul de acasă nu mai implică riscurile la care acei angajați sunt expuși în mod obișnuit, la locul de muncă. În acest sens a hotărât o instanță românească, sesizată în urmă cu câteva luni cu o cerere de chemare în judecată ce viza aspectele precizate mai sus. Nimic nu garantează că această orientare se va perpetua, însă raționamentul instanței este de înțeles, așa că există șanse mari să fie împărtășit și de alți judecători care vor soluționa cereri asemănătoare. Citește articolul