Pentru a extinde obligația de a raporta facturi electronice, în sistemul e-Factura, la toate operațiunile derulate în relația business to business, este nevoie de o derogare de la Comisia Europeană. Deși planul autorităților este, teoretic, ca această obligație să fie extinsă din ianuarie 2023, specialiștii spun că sunt șanse mici să vedem așa ceva, pentru că România încă n-a obținut derogarea de care are nevoie. Citește articolul
Regulile actuale ale verificării documentare sunt destul de sumare, atrag atenția specialiștii, în condițiile în care vorbim de un tip de control care devine, conform statisticilor recente, tot mai folosit în cadrul Fiscului. În plus, deși deciziile de impunere emise la desk audit ar trebui confirmate sau infirmate ulterior, printr-o inspecție fiscală, acest lucru nu se întâmplă mereu (sau nu se întâmplă îndeajuns de repede), ceea ce poate aduce probleme firmelor verificate. Citește articolul
Comportamentul la controale al inspectorilor Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) este într-o continuă schimbare, iar contribuabilii ar trebui să acorde o importanță ridicată acestui aspect. În anii recenți s-a observat o creștere a importanței verificărilor punctuale inițiale la contribuabili (pe „teren” sau de la distanță), conform specialiștilor de la Țuca Zbârcea & Asociații Tax, ceea ce înseamnă că firmele ar trebui să se teamă mai mult de controalele-surpriză, nu de inspecții. Totodată, de remarcat că firmele trebuie să facă eforturi mai mari pentru a coopera cu inspectorii, în contextul digitalizării controalelor. Citește articolul
Pragurile valorice Intrastat, în funcție de care intervine obligația companiilor de a depune o declarație lunară statistică, vor fi majorate începând cu anul 2023, conform unui ordin oficializat azi. Este prima schimbare a pragurilor valorice în cinci ani, ultima modificare a lor având loc în 2017. Citește articolul
Regulamentul 852/2020, numit și taxonomia europeană, definește o listă a activităților prietenoase cu mediul înconjurător care îndeplinesc anumite obiective de mediu și stabilește criteriile tehnice de performanță pe care o anumită activitate trebuie să le îndeplinească pentru a atinge aceste obiective de mediu. Lista conține trei tipuri de activități: cele primare, care contribuie direct la atingerea obiectivelor, cele de tranziție, pentru care nu există o alternativă viabilă cu nivel scăzut de emisii de CO2 din punct de vedere tehnologic și economic, dar care sprijină tranziția către o economie neutră din punctul de vedere al emisiilor de CO2 prin stabilirea unor praguri pentru determinarea celor mai performante companii din industrie, și cele suport, care facilitează indirect activitățile primare. Citește articolul
În contextul mai larg al crizelor mondiale din anii recenți, dar și în contextul național al schimbărilor majore privind impozitarea afacerilor începând din 2023, companiile pot avea în vedere, în viitorul apropiat, inclusiv ideea de restructurare. Adică fie o operațiune de fuziune, fie o operațiune de divizare. Citește articolul
În contextul crizei coronavirusului, al crizei energetice și al modificărilor fiscale stabilite pentru anul 2023, companiile care se confruntă cu dificultăți pot lua în calcul inclusiv o restructurare a afacerilor - fuziuni sau divizări, de exemplu. Totuși, societățile trebuie să analizeze operațiunile respective cu mare atenție, pentru că există și aici un risc de recalificări, în eventualitatea unui control al Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF). Citește articolul
Stabilirea de sedii fixe sau de sedii permanente este o activitate prin care inspectorii Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) pot obliga firmele străine care au o prezență în România la plata TVA sau a impozitului pe profit. Deoarece autoritățile au emis multe decizii în acest sens în controalele fiscale din anii recenți, explicăm azi ce înseamnă cele două concepte și la ce trebuie să fie atente firmele. Citește articolul
Mecanismul fiscal al compensării ar putea fi extins din ianuarie 2023 pentru a permite „plata” taxelor salariale cu indemnizațiile de concediu medical pe care statul trebuie să le restituie angajatorilor, conform unui proiect de lege considerat adoptat tacit la Senat. Practic, în loc să aștepte luni de zile restituirea indemnizațiilor, angajatorii vor putea să le compenseze, prin intermediul declarației 112, cu taxele salariale pe care le au de plătit. Citește articolul
După ce Guvernul a modificat recent regulile facilităților fiscale din domeniul construcțiilor, anumite companii se pot trezi că trebuie să aplice „pe sărite” taxele salariale reduse, ceea ce, pentru angajați, se traduce în salarii nete care fluctuează, diferențele de bani fiind uneori consistente de la o lună la alta. Această situație deja exista pentru domeniul agroalimentar de la momentul inițial al introducerii facilităților. O simulare făcută de PwC România arată că, pentru un salariu de 9.000 de lei brut, diferența la suma netă primită de un angajat din aceste industrii poate varia cu peste 1.800 de lei. Citește articolul