Atât internshipul, cât și perioada de probă au la bază un contract semnat între cele două părți (firma și persoana fizică ce va presta activitatea) și o remunerație pentru munca prestată, drepturi și obligații pentru ambele părți. De fapt, vorbim de o comparație între un contract de internship, al cărui scop e foarte bine trasat în lege și un contract de muncă. În practică, se întâmplă adesea ca angajatorii să lucreze cu tineri fără să le încheie niciun contract și să le spună „interni în perioada de probă”, bazându-se pe faptul că aceștia nu cunosc legislația și drepturile lor. Câteva lămuriri pe acest subiect și amenzile pe care le riscă angajatorii: Citește articolul
Ocupația de jurisconsult va fi eliminată din Clasificarea Ocupațiilor din România (COR), potrivit unui anunț făcut de Inspecția Muncii (IM). Angajatorii care au persoane încadrate pe această funcție vor trebui, în săptămânile care urmează, să modifice contractele de muncă ale salariaților. Citește articolul
Despre instruirea angajaților în materia prelucrării datelor personale se poate vorbi îndelung, de la teorie la aplicarea teoriei. Acum ceva vreme, chiar autoritatea română de profil (ANSPDCP) a subliniat ideea că instruirea în sine nu ar trebui să fie doar o chestiune la nivel declarativ și că în mod ideal ar trebui secondată de verificarea cunoștințelor însușite de angajații instruiți. GDPR nu se schimbă, dar instruirea ar trebui să se facă periodic - pentru că, simplu, oamenii uită și trebuie să li se reamintească ce (nu) au de făcut. Un angajator și-ar putea propune, astfel, ca alături de alte obiective trasate, angajații să bifeze și chestiuni ce țin de corecta prelucrare a datelor personale ale clienților, de pildă. Și, subsecvent, să evalueze angajații în mod corespunzător. Citește articolul
Atunci când se confruntă cu situația încetării un contract de muncă semnat înainte de 2011, angajatorul trebuie să știe că obligația privind eliberarea adeverinței de vechime în muncă și în specialitate, alături de un extras din Revisal, se aplică pe întreaga perioadă a raportului de muncă, nu doar pentru cea de după 2011. Citește articolul
Stresul profesional nu are momentan nicio reglementare în rândul prevederilor ce țin de sănătatea și securitatea în muncă (SSM), dar regăsim o scurtă referire la acesta într-o lege care face din stres o formă de hărțuire morală la locul de muncă. Nici burnout-ul (epuizarea prin muncă) nu și-a făcut încă loc în reglementările de la noi, deși a fost inclus pe lista bolilor la nivel mondial încă din 2019. Anul acesta, Inspecția Muncii își propune însă aducerea unui proiect normativ care să reglementeze stresul profesional. Citește articolul
Verificarea îndeplinirii condițiilor de emitere a formularului A1 se va face pe baza informațiilor trecute de solicitanți prin declarațiile pe propria răspundere, fără a mai fi nevoie să fie prezentate documente suplimentare, potrivit unui anunț al Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP). Citește articolul
Dacă Guvernul va adopta măsura propusă privind plafonarea la regimul fiscal în cazul beneficiilor extrasalariale pe care le primesc lunar angajații, de anul viitor, angajatorii ar trebui să opteze mai degrabă pentru majorări salariale în schimb, cu atât mai utile pentru angajați în contextul economic actual. Citește articolul
Accesul la formare profesională este un drept la salariaților, angajatorul având obligația de a asigura exercitarea acestuia, periodic, în funcție de numărul total al salariaților din fiecare unitate. Nu de puține ori, cei care sunt în concediu de creștere și-ar dori să nu piardă întru totul contactul cu munca sau, mai degrabă spus, cu mediul profesional. Dar, pe perioada acestui concediu, contractul de muncă este suspendat. Așadar, suspendarea împiedică participarea angajatului la formare profesională, dacă-și dorește asta? Nu chiar. Citește articolul
Prevederile Codului de procedură civilă stabilesc că doar jumătate din salariul minim net poate face obiectul unei popriri, iar dacă asupra angajatului care are un contract de muncă cu normă parțială a fost emisă o poprire salarială, aceasta poate fi pusă în executare doar dacă banii pe care îi primește "în mână" angajatul depășesc salariu minim net. De celalaltă parte, Codul muncii prevede că reținerile din salariu cumulate nu pot depăși în fiecare lună jumătate din salariul net. Citește articolul
Angajatorii privați au obligația de a transmite în Registrul general de evidență a salariaților toate contractele individuale de muncă pe care le încheie, modifică sau încetează. Totuși, nu orice persoană din firmă se poate ocupa de acest aspect, iar cele care o fac trebuie să fie desemnate în mod direct de către angajator. Pe de altă parte, firmele pot externaliza acest departament, care aduce cu sine alte obligații. Citește articolul