Stresul profesional nu are momentan nicio reglementare în rândul prevederilor ce țin de sănătatea și securitatea în muncă (SSM), dar regăsim o scurtă referire la acesta într-o lege care face din stres o formă de hărțuire morală la locul de muncă. Nici burnout-ul (epuizarea prin muncă) nu și-a făcut încă loc în reglementările de la noi, deși a fost inclus pe lista bolilor la nivel mondial încă din 2019. Anul acesta, Inspecția Muncii își propune însă aducerea unui proiect normativ care să reglementeze stresul profesional. Citește articolul
Verificarea îndeplinirii condițiilor de emitere a formularului A1 se va face pe baza informațiilor trecute de solicitanți prin declarațiile pe propria răspundere, fără a mai fi nevoie să fie prezentate documente suplimentare, potrivit unui anunț al Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP). Citește articolul
Dacă Guvernul va adopta măsura propusă privind plafonarea la regimul fiscal în cazul beneficiilor extrasalariale pe care le primesc lunar angajații, de anul viitor, angajatorii ar trebui să opteze mai degrabă pentru majorări salariale în schimb, cu atât mai utile pentru angajați în contextul economic actual. Citește articolul
Accesul la formare profesională este un drept la salariaților, angajatorul având obligația de a asigura exercitarea acestuia, periodic, în funcție de numărul total al salariaților din fiecare unitate. Nu de puține ori, cei care sunt în concediu de creștere și-ar dori să nu piardă întru totul contactul cu munca sau, mai degrabă spus, cu mediul profesional. Dar, pe perioada acestui concediu, contractul de muncă este suspendat. Așadar, suspendarea împiedică participarea angajatului la formare profesională, dacă-și dorește asta? Nu chiar. Citește articolul
Prevederile Codului de procedură civilă stabilesc că doar jumătate din salariul minim net poate face obiectul unei popriri, iar dacă asupra angajatului care are un contract de muncă cu normă parțială a fost emisă o poprire salarială, aceasta poate fi pusă în executare doar dacă banii pe care îi primește "în mână" angajatul depășesc salariu minim net. De celalaltă parte, Codul muncii prevede că reținerile din salariu cumulate nu pot depăși în fiecare lună jumătate din salariul net. Citește articolul
Angajatorii privați au obligația de a transmite în Registrul general de evidență a salariaților toate contractele individuale de muncă pe care le încheie, modifică sau încetează. Totuși, nu orice persoană din firmă se poate ocupa de acest aspect, iar cele care o fac trebuie să fie desemnate în mod direct de către angajator. Pe de altă parte, firmele pot externaliza acest departament, care aduce cu sine alte obligații. Citește articolul
Criza provocată de COVID-19 a arătat cât de importante sunt internetul și calculatoarele în general pentru întreprinderile mici şi mijlocii (IMM). Pentru ca afacerea să funcționeze bine în timpul pandemiei, multe IMM-uri au fost nevoite să ia măsuri de continuitate a activității, precum trecerea la servicii de tip cloud, îmbunătățirea serviciilor oferite pe internet, optimizarea site-urilor și asigurarea condițiilor necesare muncii de la distanță. În acest context, e foarte importantă securitatea cibernetică. Cu atât mai mult cu cât, potrivit unui sondaj recent, una din patru IMM-uri a fost afectată de o breşă de securitate în 2021. Citește articolul
Pentru a pune în aplicare o serie de reglementări deja prevăzute de Codul administrativ, Agenția Națională a Funcționarilor Publici (ANFP) urmărește să introducă definiții clare legate de abilitățile, calitățile și aptitudinile necesare ocupării unei funcții publice, precum și o fișa a postului standardizată pentru angajările în instituțiile publice. Citește articolul
Șapte noi profesii au fost introduse în Clasificarea Ocupațiilor din România (COR), printre care cea de specialist în marketing online, conform unui ordin oficializat aseară de Ministerul Muncii. Totodată, sunt și câteva mici schimbări privind anumite ocupații deja existente. Citește articolul
Poate că acum se mai vorbește destul de puțin, în România, de infectarea cu COVID-19, cu atât mai puțin despre efectele pe termen mediu și lung cu care au rămas unii dintre pacienți, mulți lucrători activi, în urma infecției cu coronavirus. Agenția Europeană pentru Sănătate și Securitate în Muncă (AESSM) ridică însă un semnal important asupra lucrătorilor cu „Covid pe termen lung”, ale căror capacități de muncă au fost sau sunt încă afectate de infectarea cu COVID-19, la luni după. Firmele ar trebui să includă în discuțiile privind sănătatea salariaților și simptomele ulterioare ale infectării, care de cele mai multe ori includ oboseală cronică și capacitate redusă de concentrare. Citește articolul