Atunci când vrea să se protejeze de anumite scurgeri de informații către competitori sau de pierderea unor angajați specializați în favoarea concurenței, un angajator poate semna cu salariații lui anumite clauze la contractul de muncă ce sunt reglementate de Codul muncii. Totuși, dacă aceste clauze au anumite prevederi care restricționează accesul actualilor sau foștilor salariați la alte locuri de muncă, angajatorii care le-au introdus pot avea de furcă, pe lângă o hotărâre judecătorească care să le anuleze, și cu o investigație privind practici neconcurențiale pe piața muncii. Citește articolul
Codul muncii sancționează expres situația în care contractul de muncă nu cuprinde repartizarea programului de lucru pentru salariatul cu normă parțială: în urma unui control, această lipsă din contract poate duce la reconsiderarea raportului ca unul cu normă întreagă, chiar dacă pontajele arată situația de fapt. Consecința nefavorabilă este, desigur, plata unor dări fiscale mai mari, din urmă. Din discuție nu ar trebui să uităm nici că, de anul trecut, Codul muncii definește expres și sancționează munca subdeclarată. Citește articolul
Codul muncii prevede că perioadele în care salariații își pot lua concediu de odihnă (CO) într-un an se stabilesc în baza unor programări stabilite de angajator până la finele anului anterior. Totuși, aceste programări nu sunt obligatorii, cele mai multe companii lăsându-le angajaților libertatea de a-și stabili pe cont propriu și în urma unei înțelegeri amicale între colegi când vor să plece în concediu. Dacă, totuși, plecarea simultană în CO a anumitor angajați dintr-un departament sau unitate ar putea duce la un impas în activitatea firmei, angajatorul are tot dreptul să stabilească o serie de reguli ce trebuie urmate, iar cel mai bine este să o facă în scris, nu verbal. Citește articolul
Companiile ar trebui să fie atente la practicile curente ale departamentului de HR și la politicile de conformare cu regulile de concurență, sunt de părere specialiștii, în contextul în care Consiliul Concurenței (CC) a anunțat recent demararea unei investigații legate de practici neconcurențiale pe piața muncii din România. Descoperirea de practici neconcurențiale de către CC poate duce la amendarea unui angajator cu până la 10% din cifra de afaceri totală. Citește articolul
Un anunț de angajare recent postat în spațiul public a generat o serie de opinii pro și contra excluderii fumătorilor din categoria candidaților eligibili pentru ocuparea postului, deși există inclusiv la nivel național acte normative care definesc discriminarea și incriminează orice deosebire, excludere, restricție sau preferință, în afara cazului în care aceste prevederi, criterii sau practici sunt justificate obiectiv de un scop legitim. În materialul de față ne propunem să ne uităm cu atenție asupra prevederilor care tratează discriminările și sunt incidente în cazul relațiilor de muncă pentru a vedea de ce o atare condiționare poate fi discriminatorie. Citește articolul
Evaluările performanțelor funcționarilor publici din toate categoriile trebuie să aibă loc în primele trei luni ale acestui an, pe baza lor urmând să fie luate decizii privind salarizarea, ierarhia sau chiar continuarea raporturilor în instituție sau autoritate. Citește articolul
Conform Legii nr. 346/2002, salariații care suferă accidente de muncă sau boli profesionale beneficiază de un concediu medical (CM) și de o indemnizație aferentă, cu două cuantumuri. Aceste indemnizații se calculează și se plătesc de către angajatori, urmând ca recuperarea sumelor plătite salariaților să se facă de la casele teritoriale de pensii, și nu de la casele de asigurări de sănătate, ca în cazul celorlalte tipuri de concedii medicale. Citește articolul
Cererile de restituire a concediile medicale (CM) care au fost respinse de către casele de asigurări de sănătate se redepun și se remediează, conform informațiilor transmise angajatorilor, în termen de 90 de zile de la data primirii comunicării din partea caselor de sănătate. Citește articolul
În al treilea an pandemic, regulile după care se desfășoară relațiile de muncă din România și măsurile de protecție a angajaților la joburi nu s-au schimbat foarte mult. În contextul în care a fost oficializată o nouă hotărâre de Guvern privind prelungirea stării de alertă și a obligațiilor ce vizează angajatorii, trecem în revistă cele mai importante aspecte ce trebuie cunoscute. Citește articolul
În condițiile în care în timpul stării de alertă, în contextul pandemiei de coronavirus, există obligația de a trimite cel puțin jumătate dintre salariați în telemuncă, considerăm că este important ca firmele să știe că reglementarea aceste activități prin Legea telemuncii conține și sancțiuni ce pot ajunge până la 10.000 lei. Citește articolul