În ultima vreme, emiterea formularului A1 pentru salariații trimiși temporar la muncă în străinătate a fost îngreunată, avertizează specialiștii EY România, în contextul în care autoritățile europene au început să fie mai atente la îndeplinirea condițiilor din legislație. Astfel, dacă nu vor să riște respingerea solicitărilor sau poate chiar controale ulterioare, angajatorii trebuie să se asigure că totul este pus la punct pe partea de securitate socială. Citește articolul
Înainte de semnarea contractului individual de muncă, candidatul trebuie să prezinte noului angajator o serie de documente ce se vor duce la dosarul personal al acestuia, cum ar fi copia după cartea de identitate sau diploma ultimelor studii finalizate. Totuși, dacă a fost angajat anterior, salariatul ar putea fi nevoit să ofere în plus și o serie de documente de la locul de muncă anterior. Citește articolul
Încheierea unei clauze de neconcurență are rolul de a preveni ca salariatul să folosească cunoștințele sau aptitudinile pe care le-a acumulat la fostul angajator pentru a-i face concurență directă celui din urmă la un alt loc de muncă. Deși condiția sine qua non a clauzei de neconcurență o reprezintă indemnizația acordată fostului salariat pe o anumită perioadă de timp după ce pleacă din companie, fără ea neputând fi vorba de o asemenea clauză, ea nu este suficientă pentru ca, în cazul apariției unui conflict de muncă, să treacă de testul instanțelor de judecată. Citește articolul
Simpla încheiere a unei clauze de neconcurență între angajator și salariat nu acoperă situațiile în care, după plecare, cel din urmă recrutează foști colegi, clienți sau chiar furnizori ai angajatorului, deoarece prin activitatea pe care o prestează la noul loc de muncă ar putea să nu se afle în directă competiție cu ex-angajatorul. Dacă vrea să preîntâmpine astfel de situații, angajatorul trebuie să ia în considerare încheierea unei clauze de nedeturnare, potrivit specialiștilor de la NNDKP. Citește articolul
Un program de lucru flexibil poate însemna o individualizare a acestuia astfel încât orele de început și de final ale orarului de lucru să fie flexibile. Dacă salariatul vrea să își ia libertatea de a veni într-o zi la 9:00 și în alta, la 11:00, ideal ar fi ca între părți să existe o convenție măcar cu privire la termenele în care ar trebui ca salariatul să-l informeze, înainte, pe angajator despre cum va fi programul său în următoarea perioadă. Cu alte cuvinte, e necesară o minimă previzibilitate. Citește articolul
Ca să lucreze în telemuncă și să mai vină și la sediul angajatorului din când în când, firma și salariatul pot conveni asupra unui program de lucru flexibil: asta poate însemna ore de început și de final de muncă flexibile, zile sau ore din zi când se muncește obligatoriu de la birou ș.a.m.d. Convenirea unui program de lucru flexibil presupune însă acordul dintre cele două părți. Citește articolul
Prevederile care urmează să vină, în curând, prin proiectul de lege ce transpune în legislația autohtonă obligațiile din directiva europeană privind avertizorii de integritate, așa-numiții “whistleblowers”, se vor suprapune cu o serie de datorii pe care angajatorii le au deja, fiind utilă realizarea unui audit în cazul procedurilor interne, pentru a descoperi cum se poate face o uniformizare a tuturor obligațiilor. Citește articolul
În contextul în care, din 20 octombrie, Codul muncii va prevede o amendă pentru întârzierea plății salariilor cu mai mult de o lună, este bine ca angajatorii să păstreze orice dovadă a acestor achitări pe care să le poată prezenta în cazul unor controale ale inspectorilor de muncă. Citește articolul
Pentru anul 2022, salariul minim brut a fost stabilit la nivelul de 2.550 lei, potrivit Hotărârii de Guvern nr. 1.071/2021, publicată pe 5 octombrie în Monitorul Oficial. Valoarea este cu 250 lei mai mare decât valoarea stabilită pentru 2021, respectiv 2.300 lei. Cu această ocazie, redacția noastră pune la dispoziție un calculator valabil pentru noul cuantum. Citește articolul
O decizie de concediere a unui salariat pentru necorespundere profesională poate fi luată ca urmare a unei evaluări nesatisfăcătoare a activității acestuia, în cazul în care salariatul contestă concedierea în instanța, practica arată că judecătorii tind să anuleze o astfel de decizie, dacă angajatorul nu arată că a făcut tot ce i-a stat în putere pentru a sprijini salariatul să devină potrivit pentru postul respectiv. O modalitate prin care angajatorul poate demonstra acest lucru este ca, după evaluarea nesatisfăcătoare, să fie implementat un plan de îmbunătățire a performanței salariatului, potrivit specialiștilor NNDKP. Citește articolul