Perioada vacanţei şcolare şi universitare se apropie, iar firmele care vor să lucreze cu tinerii pe perioada verii trebuie să ştie că pentru stagiatură, ucenicie și internship se încheie contracte diferite, cu reglementări specifice. În plus, angajatorii care încheie astfel de contracte pot primi de la stat unele subvenții, deloc neglijabile ca valoare. Citește articolul
Deşi regulile privind stimulentul de inserţie acordat salariaţilor care se întorc din concediul de creştere a copilului (CCC) s-au modificat în urmă cu aproape o lună,
Angajatorii au posibilitatea să apeleze la lucrători sezonieri, prin încheierea unor contracte de muncă pe durată determinată (CMDD), pentru a obţine forţa de muncă necesară pe o perioadă scurtă de timp. În plus, statul asigură decontarea unei porţiuni din salariul unui sezonier până la finalul acestei luni. Citește articolul
Deşi nu are încă un an de când a fost reglementată în România, hărţuirea morală la locul de muncă reprezintă un aspect pe care orice angajator trebuie să-l cunoască şi să facă tot posibilul pentru a-l combate, mai ales că el poate fi dat în judecată de salariați și poate ajunge să le plăteasă daune morale sau consiliere psihologică. Citește articolul
Munca în ture, programul strict sau lipsa implicării în luarea deciziilor reprezintă factori de stres cu care salariaţii se pot confrunta în fiecare zi la locul de muncă. Dacă angajatorul a identificat sursele de stres ce apar în fiecare zi în munca salariaţilor săi şi nu le poate elimina din cauza specificului activităţii, ar trebui să găsească soluţii fie pentru a ajuta la deconectarea salariaţilor supuşi unui stres continuu, fie să încerce recompensarea, prin sporuri sau concedii prelungite, a celor care sunt supuşi unui stres accentuat, este recomandarea făcută de un specialist în relaţii de muncă la o conferinţă recentă avocatnet.ro. Citește articolul
Dacă vorbim de telesalariați care își desfășoară integral munca din alte locuri, nu vin niciodată la birou, se poate pune problema cum s-ar desfășura o cercetare disciplinară la distanță - se poate desfășura, în fapt, cercetarea disciplinară astfel încât toată procedura să fie electronică? Răspunsul este unul afirmativ, iar, dacă toată lumea e de acord, „tele-cercetarea” s-ar putea face și acolo unde nu sunt implicați telesalariați, în cazul raporturilor clasice de muncă. Citește articolul
Presiunea pusă pe salariaţi, în limite rezonabile, ar putea avea efecte benefice asupra activităţii unei companii, însă atunci când vorbim despre lipsa resurselor necesare, a sprijinului din partea superiorului sau a colegilor pentru îndeplinirea sarcinilor de muncă de către un salariat trecem în domeniul stresului ce reprezintă o formă de hărţuire morală la locul de muncă, a explicat un specialist în relaţii de muncă în cadrul unei conferinţe recente organizate de avocatnet.ro. Citește articolul
La încheierea unui raport de muncă, angajatorul nu va elibera obligatoriu salariatului, cu câteva zile înainte de data încetării contractului de muncă (CIM), nota de lichidare. Deși măsura trecuse de Senat, Camera Deputaților a votat azi împotrivă, astfel că proiectul a fost respins definitiv. Citește articolul
Angajatorului îi este recunoscut atât dreptul de a stabili organizarea și funcționarea unității, cât și de a aplica sancțiuni disciplinare salariaților săi ori de câte ori constată că aceștia au săvârșit o abatere disciplinară - desigur, respectând toate cerințele legale pentru cercetarea disciplinară. Codul muncii impune angajatorilor respectarea unei proceduri care să asigure salariaților dreptul la apărare. Sigur, salariații pot contesta sancțiunile disciplinare în instanță, însă acest drept nu-l suprimă pe cel inițial, cel în baza căruia își pot susține și proba nevinovăția. Din cauza nerespectării dreptului la apărare (cu tot ceea ce presupune asta - termen pentru pregătirea apărării inclusiv), un angajator își poate vedea decizia de sancționare anulată în instanță, ca în speța prezentată în acest material: Citește articolul
Principiul egalității de tratament față de toți angajații este înscris în Codul muncii, tot acolo unde sunt interzise în cadrul relațiilor de muncă, toate felurile de discriminări. Discriminările la muncă pot îmbrăca diverse forme și se pot manifesta de la procesul de recrutare și până la momentul concedierii, pot viza indemnizarea, promovarea, asigurarea condițiilor de muncă ș.a.m.d. Însă la locul de muncă faptele de discriminare pot fi inclusiv între salariați, nu doar pe palierul angajator-angajat. În astfel de situații, angajatorului revenindu-i obligația de a preveni astfel de fapte și de a le sancționa la nivel intern, se pune întrebarea: mai trebuie firma să aducă aceste fapte și în vizorul autorităților sau doar salariatul discriminat o poate face? Citește articolul