Condițiile de muncă proaste pe perioade lungi de timp sunt responsabile adesea pentru afecțiuni medicale serioase pe care le pot dezvolta salariații. Angajatorilor le revin, potrivit legii, numeroase obligații în sfera sănătății și securității în muncă (SSM) și asta presupune și analiza riscurilor de SSM pe care le prezintă locurile de muncă pe care le oferă. În această analiză ar trebui să se regăsească obligatoriu aspectele ce țin de poziția corpului lucrătorului, întrucât șezutul prelungit sau statul în picioare zi de zi, pe perioade lungi de timp pot să conducă la afecțiuni musculoscheletice și nu numai. Iar angajații pot da angajatorul în judecată pentru condițiile proaste de muncă. Citește articolul
Uneori, comportamentul salariaților în afara orelor de program poate ajunge să impacteze negativ firma pentru care lucrează. Alteori, poate provoca disensiuni între colegi, între angajați și superiori sau chiar cu colaboratorii de business ai firmei, care pot decide să-și schimbe ulterior abordarea vizavi de firmă. Vorbim despre ce aleg să posteze, uneori, angajații pe social media - chestiune care, fără dar și poate, intră în sfera lor de libertate de exprimare, aproape întotdeauna. În ce măsură poate un angajator să-și sancționeze direct sau indirect salariații pentru ceea ce consideră inacceptabil în timpul liber al acestora? Citește articolul
Conform Legii nr. 319/2006 și a normelor sale de aplicare, stabilite prin Hotărârea Guvernului nr. 1.425/2006, înregistrarea și raportarea accidentelor de muncă și analiza accidentelor în vederea determinării acțiunilor preventive/corective sunt obligatorii pentru toate locațiile și departamentele ce desfășoară orice tip de activitate. Iată cum trebuie să procedeze un angajator care se confruntă cu un accident de muncă, potrivit legislației din domeniul securității și sănătății în muncă (SSM). Citește articolul
Politica internă privind utilizarea acceptabilă a resurselor sau privind securitatea informației nu ar trebui să lipsească din nicio firmă, întrucât majoritatea oferă angajaților anumite lucruri pentru a le folosi în scop profesional, pe unele dintre ele putându-le lua chiar acasă. Cea mai mare greșeală pe care o fac companiile când construiesc aceste politici e să interzică în mod absolut folosirea acelor lucruri în alt scop decât profesional, explică un avocat. Despre asta și care e principalul risc când o atare politică lipsește cu desăvârșire sau nu e suficient detaliată s-a discutat cu ocazia unui recent webinar organizat de avocatnet.ro. Citește articolul
Un cod etic sau o politică anticorupție - oricum am alege să-i spunem - ar trebui să le arate angajaților ce fel de fapte în legătură cu munca lor pot fi sancționate penal ca infracțiuni de corupție/de serviciu, care, așa cum ne indică destul de clar legea penală, nu se săvârșesc doar de către angajații statului, ci și în mediul privat. Printr-o atare politică, firma demonstrează, ulterior, că a încercat să prevină comiterea unor astfel de fapte, dar rolul ei este și de a le pune în vedere angajaților, care ar putea să ignore gravitatea faptelor lor, că ceea ce fac e mult în afara legii. Citește articolul
Ce se întâmplă dacă un angajat în telemuncă nu și-a putut desfășura activitatea câteva ore din programul zilnic, din motive obiective, cum ar fi o pană de curent sau dacă a rămas fără internet din vina furnizorului de servicii? Poate acesta să ponteze orele normal, fiindcă el s-a aflat totuși la dispoziția angajatorului? Sau este obligat să le recupereze când revine energia electrică sau conexiunea la internet? Citește articolul
Folosirea amprentării sau a unei tehnologii de recunoaștere facială pentru pontaj este greu de motivat din perspectiva necesității dacă se pune problema prelucrării datelor personale - vorbim de date sensibile, unde regula e că prelucrarea lor este o chestiune de ultimă instanță, doar dacă scopul nu a putut fi atins în alt fel. Mai mult decât atât, dacă firma decide să impună un atare mod de pontare, nu poate să-i considere absenți nemotivat pe cei care refuză să folosească acele sisteme - mai ales că e nevoie de consimțământul lor. Citește articolul
Dacă în pontaj, zilele libere pentru vaccinare vor fi reflectate, în banii primiți la finalul lunii de către salariatul care a beneficiat de ziua liberă (sau zilele, dacă au picat ambele în aceeași lună) nu se pot vedea diferențe. Având în vedere că vaccinarea contra COVID-19 este o chestiune care se va extinde pe o durată nedeterminată de timp de acum înainte, firmele ar putea stabili procedura de acordare a acestor libere în documentele interne ale firmei. În felul acesta, chestiunea ar fi transparentă pentru toate părțile. Citește articolul
De la 1 august, regulile acordării concediul medical se vor schimba. Potrivit unui ordin comun al Ministerului Sănătății (MS) și al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), concediul medical pentru incapacitate temporară de muncă (pentru boli obișnuite) va fi acordat, în cel puțin două etape, prima dintre ele neputând depăși patru zile calendaristice, dacă certificatul este acordat de medicul de familie. Citește articolul
În contextul în care Guvernul a decis restricționarea accesului în baruri, discoteci, cluburi și săli de jocuri a celor nevaccinați, ca o primă măsură dintr-o serie de restricții de acces similare, care ar putea să se desfășoare, treptat, din toamnă, pentru a impulsiona vaccinarea anti COVID-19 în România, merită să ne aplecăm asupra modului în care această restricție de acces vizează și personalul angajat: Citește articolul