ACCES PREMIUM
Pentru toți cei care se gândesc să înceapă noi colaborări toamna aceasta, să facă noi angajări, e bine de știut că sunt limite legale în care se pot cere anumite informații candidaților. Stare de alertă sau nu, continuarea procesului de selecție sau semnarea unui contract de muncă doar cu cei care arată că s-au imunizat contra COVID-19 rămâne o discriminare. Apoi, culegerea și păstrarea necorespunzătoare a unor date personale de la candidați poate pune probleme ulterior, iar unele date nu ar trebui
de plano cerute. Acestea și alte aspecte ce țin de recrutare, în sinteza de azi:
Citește articolul
ACCES PREMIUM
În contextul noii legi care prevede posibilitatea ca persoanele care se vaccinează să beneficieze de o zi liberă plătită pentru fiecare doză de vaccin efectuată, au apărut anumite întrebări cu privire la modul în care angajatorii gestionează acest aspect din perspectiva prelucrării datelor personale. Detaliem în acest material implicațiile și provocările aferente prelucrării de date personale în legătură cu aceste activități.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Sunt sectoare de activitate unde angajatorii se orientează tot mai mult către forța de muncă străină. Doar că angajarea străinilor, atunci când vin din afara Uniunii Europene (UE), e o chestiune mai delicată decât a lucra cu angajați români din multe puncte de vedere. Vorbim de documente speciale ce trebuie obținute, de condiții speciale, inclusiv de încadrarea în limita impusă de Executiv privitoare la cât de mulți străini pot lucra în România.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Jurisprudență utilă
Angajatorul poate dispune concedierea pentru motive care țin de persoana salariatului în cazul în care constată că acesta nu corespunde profesional locului de muncă în care este încadrat, însă numai după evaluarea prealabilă a acestuia. Iar evaluarea nu poate fi făcută în orice condiții. Iată, în cele ce urmează, o speță în care instanța a anulat fișa de evaluare și decizia de concediere care s-a bazat pe respectiva evaluare. Citește articolul
ACCES PREMIUM
Condițiile de muncă proaste pe perioade lungi de timp sunt responsabile adesea pentru afecțiuni medicale serioase pe care le pot dezvolta salariații. Angajatorilor le revin, potrivit legii, numeroase obligații în sfera sănătății și securității în muncă (SSM) și asta presupune și analiza riscurilor de SSM pe care le prezintă locurile de muncă pe care le oferă. În această analiză ar trebui să se regăsească obligatoriu aspectele ce țin de poziția corpului lucrătorului, întrucât șezutul prelungit sau statul în picioare zi de zi, pe perioade lungi de timp pot să conducă la afecțiuni musculoscheletice și nu numai.
Iar angajații pot da angajatorul în judecată pentru condițiile proaste de muncă. Citește articolul
ACCES PREMIUM
Uneori, comportamentul salariaților în afara orelor de program poate ajunge să impacteze negativ firma pentru care lucrează. Alteori, poate provoca disensiuni între colegi, între angajați și superiori sau chiar cu colaboratorii de business ai firmei, care pot decide să-și schimbe ulterior abordarea vizavi de firmă. Vorbim despre ce aleg să posteze, uneori, angajații pe social media - chestiune care, fără dar și poate, intră în sfera lor de libertate de exprimare, aproape întotdeauna. În ce măsură poate un angajator să-și sancționeze direct sau indirect salariații pentru ceea ce consideră inacceptabil în timpul liber al acestora?
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Ghid de SSM pentru angajatori
Conform Legii nr. 319/2006 și a normelor sale de aplicare, stabilite prin Hotărârea Guvernului nr. 1.425/2006, înregistrarea și raportarea accidentelor de muncă și analiza accidentelor în vederea determinării acțiunilor preventive/corective sunt obligatorii pentru toate locațiile și departamentele ce desfășoară orice tip de activitate. Iată cum trebuie să procedeze un angajator care se confruntă cu un accident de muncă, potrivit legislației din domeniul securității și sănătății în muncă (SSM).
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Politica internă privind utilizarea acceptabilă a resurselor sau privind securitatea informației nu ar trebui să lipsească din nicio firmă, întrucât majoritatea oferă angajaților anumite lucruri pentru a le folosi în scop profesional, pe unele dintre ele putându-le lua chiar acasă. Cea mai mare greșeală pe care o fac companiile când construiesc aceste politici e să interzică în mod absolut folosirea acelor lucruri în alt scop decât profesional, explică un avocat. Despre asta și care e principalul risc când o atare politică lipsește cu desăvârșire sau nu e suficient detaliată s-a discutat cu ocazia unui recent webinar organizat de avocatnet.ro.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Un cod etic sau o politică anticorupție - oricum am alege să-i spunem - ar trebui să le arate angajaților ce fel de fapte în legătură cu munca lor pot fi sancționate penal ca infracțiuni de corupție/de serviciu, care, așa cum ne indică destul de clar legea penală, nu se săvârșesc doar de către angajații statului, ci și în mediul privat. Printr-o atare politică, firma demonstrează, ulterior, că a încercat să prevină comiterea unor astfel de fapte, dar rolul ei este și de a le pune în vedere angajaților, care ar putea să ignore gravitatea faptelor lor, că ceea ce fac e mult în afara legii.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Ce se întâmplă dacă
un angajat în telemuncă nu și-a putut desfășura activitatea câteva ore din programul zilnic, din motive obiective, cum ar fi o pană de curent sau dacă a rămas fără internet din vina furnizorului de servicii? Poate acesta să ponteze orele normal, fiindcă el s-a aflat totuși la dispoziția angajatorului? Sau este obligat să le recupereze când revine energia electrică sau conexiunea la internet?
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
Simona Voiculescu 
PrivacyOn 
Gabriela Plesa 
Dan Năstase 
Eurofin Consult 
R&R Partners