ACCES PREMIUM
Codul muncii îi oferă angajatorului mai multe modalități prin care să-și organizeze activitatea de resurse umane și de salarizare, iar în cazul particular al cercetărilor disciplinare, pentru care ar trebui să existe „așternute” regulile dinainte, la nivel intern, are mai multe variante prin care poate să realizeze cercetarea. De cele mai multe ori, probabil, responsabilitatea revine unei comisii de disciplină în care intră salariați proprii, iar aici angajatorul are libertatea de a alege. O alegere proastă a celor care să facă parte din comisie vine cu riscul invalidării cercetării, la urmă.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
La acest moment, legea fiscală prevede destul de multe beneficii, însemnând tratamente fiscale mai avantajoase, pentru diverse beneficii extrasalariale acordate angajaților din România, în sistemul privat. De la hrană, la vacanțe, sume destinate copiilor sau creșterii acestora, abonamente de sănătate ori contribuții la fondurile private de pensii, angajatorul român e încurajat din toate părțile, an de an, cu fiecare beneficiu care se adaugă listei deja existente, să le ofere cât mai mult angajaților săi. Desigur, în afară de voință trebuie să existe și bani. Dar dacă cei care se ocupă de aceste politici de beneficii l-ar întreba pe fiecare angajat în parte ce-și dorește cu adevărat sau dacă ar consulta statistici privind preferințele declarate ale angajaților, ar putea găsi că există cel puțin două beneficii care nu-i costă nimic.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Oricare ar fi „nevoia specială” a angajatorului, ideea suspendării contractului de muncă și a punerii „pe liber” a angajaților o perioadă de timp, fără un venit pentru aceștia din urmă, nu este permisă de Codul muncii din România. Deși angajatorii se pot regăsi oricând, obiectiv vorbind, în situația de a reduce volumul de activitate sau de a întrerupe cu totul activitatea, salariații sunt protejați de legea română. În funcție de situația în care se află, de cât estimează că va dura, angajatorul are la dispoziție nu una, ci mai multe măsuri legale.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Deși în privința concediului de odihnă nu au intervenit modificări directe în legislație, alte aspecte de noutate sau modificări ale drepturilor și obligațiilor existente în cod pot ajunge să se reflecte, nu neapărat în mod corect sau legal, asupra concediului de odihnă. Așadar, câteva clarificări merită punctate din timp.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
După nenumăratele completări aduse anul trecut Clasificării Ocupațiilor din România (COR), a mai apărut joi în Monitorul Oficial un ordin cu încă 13 ocupații noi, printre care brokerul de servicii pentru afaceri, consilierul de cuplu, instructorul de dresaj pentru câini ghizi, numerologul și lucrătorul hotelier. Același ordin prevede și câteva eliminări și redenumiri ale unor ocupații existente, printre care și reluarea ideii de eliminare a ocupației de jurisconsult.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Legea prevede „negru pe alb” că semnarea fișelor de instruire în sfera sănătății și securității în muncă (SSM) se poate face electronic. Deși fișele sunt o parte semnificativă a documentației de SSM pe care angajatorul trebuie să o aibă, nu se poate vorbi decât de o mică digitalizare în zona de SSM care să fie permisă de legislație la acest moment.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
În această lună, elevii au dreptul la o săptămână de vacanță, decisă de la caz la caz, conform calendarului anului școlar în curs. Pentru a putea sta acasă cu cei mai mici dintre elevi, părinții ar avea două opțiuni la îndemână, dar niciuna care să poată fi impusă angajatorului. Varianta ideală este recurgerea la un program flexibil de muncă, însă dincolo de faptul că e nevoie de acordul părților, programul nu poate fi schimbat temporar doar la nivel declarativ sau informal. Nu este exclus să apară tentația de a apela la un drept recent acordat angajaților pentru a putea „acoperi” această vacanță de o săptămână, dar a face asta ar însemna, aproape în toate cazurile, nesocotirea legii.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Momentul semnării contractului de muncă nu ar trebui să fie și cel în care angajatul află că, de fapt, va munci în mai multe locuri sau departe de localitatea unde credea că o să muncească, faptul că e nevoie de munca sa doar o perioadă de timp, că va trebui să muncească, din când în când, peste program sau că salariul său e mai mic pe hârtie decât cel discutat la interviu. De multe ori, prea puține aspecte esențiale sunt discutate în momentul zero al angajării, iar faptul că salariatul nu întreabă de cutare sau cutare lucru nu înseamnă că angajatorul e scutit de obligația de a vorbi, din oficiu, despre aceste lucruri.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Spre deosebire de tichete, abonamente medicale sau de fitness, vouchere sau acoperirea într-un alt mod a cheltuielilor de vacanță, acordarea banilor de telemuncă este indicată expres de lege în sarcina angajatorilor. Prin urmare, a merge pe principiul că banii pentru telemuncă sunt un beneficiu extrasalarial sau, mai mult, că telesalariatul poate alege, într-o lună, dacă ia acești bani sau alt beneficiu în schimb, e incorect.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Ce înseamnă, mai exact, că negocierea colectivă e obligatorie pentru anumiți angajatori (mai exact, cei care au de la zece angajați în sus)? Deseori, angajatorii reclamă chiar lipsa de interes a angajaților în privința demersurilor pentru încheierea unui contract colectiv de muncă și nu știu, mai exact, unde începe și unde se termină ideea că s-au achitat de obligația de a negocia colectiv. Totodată, dacă inițiativa aparține acum și angajaților, ar trebui angajatorii să aștepte după ei să se organizeze și să declanșeze ei negocierile?
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
Dan Năstase 
Simona Voiculescu 
avocatnet.ro 
