Verificarea aptitudinilor înainte de angajare nu ar trebui să presupună solicitarea candidaților să creeze ori să lucreze la diverse lucruri ce vor fi utilizate apoi de angajator în mod concret. Prezentarea unui proiect care atinge X sau Y problemă din companie și propunerile de abordare ale acelei probleme, crearea unui design, compunerea unor texte ș.a. exemple ce presupun că, la final, angajatorul se folosește de rezultatul muncii depuse de candidat pentru a bifa cerința din procesul de recrutare sunt situații în care vorbim de prestarea unei munci în folosul angajatorului și care trebuie remunerată. Citește articolul
Până la finalul acestui an, România ar putea (și ar trebui) să aibă gata stabilit așa-zisul salariu minim adecvat. Mai exact, un nivel salarial minim stabilit potrivit indicațiilor unei directive europene al cărui termen de transpunere este spre finele anului viitor. Cu ocazia prezentării concluziilor unui studiu privind corelarea salariului minim cu necesarul pentru un trai minim decent, un reprezentant al Ministerului Muncii a anunțat și care ar fi varianta de adecvare a salariului minim pe care se va merge în discuțiile ce se vor purta în următoarea perioadă cu partenerii de dialog social. Citește articolul
Negocierea colectivă la nivelul sectoarelor de activitate ar trebui să fie mai ușor de realizat ca urmare a noilor reguli adoptate prin hotărâre a Guvernului și, astfel, dialogul social își poate atinge obiectivul, o mai bună reglementare a relațiilor de muncă și diminuarea concurenței neloiale. Citește articolul
Conform Legii Whistleblower, raportarea internă este regula și se realizează prin canalele interne puse la dispoziție de autorități sau de persoane juridice de drept public și privat, însă entitățile private cu mai puțin de 50 de angajați nu sunt obligate să aibă un astfel de canal. Specialiștii le recomandă însă și celor scutiți de obligație să depună eforturile pentru a pune la dispoziție un atare canal de raportare, eficient și suficient de credibil astfel încât avertizorii să-l aleagă în detrimentul raportării externe, care nu e tocmai dezirabilă. Citește articolul
Instituțiile și autoritățile publice vor avea la dispoziție un interval de 90 de zile pentru a actualiza, cu noi informații, dosarele profesionale ale tuturor funcționarilor publici, prevede un proiect de hotărâre adoptat miercuri în ședința săptămânală a Guvernului. Citește articolul
La acest moment, legea nu ne permite să suspendăm contractul unui angajat care este cercetat disciplinar sau să-l împiedicăm să muncească și să-și primească salariul aferent. Exceptând situațiile în care vorbim de fapte penale și avem alte motive de suspendare a contractului, de fapt, adevărul e că legea ne oferă destul de puțin spațiu de manevră pentru a împiedica un angajat să intre pe ușile întreprinderii. Putem, totuși, să ne asigurăm de câteva lucruri: că cercetarea se desfășoară cât mai rapid permite legea, că nu poate să distrugă probe etc. Citește articolul
Codul muncii îi oferă angajatorului mai multe modalități prin care să-și organizeze activitatea de resurse umane și de salarizare, iar în cazul particular al cercetărilor disciplinare, pentru care ar trebui să existe „așternute” regulile dinainte, la nivel intern, are mai multe variante prin care poate să realizeze cercetarea. De cele mai multe ori, probabil, responsabilitatea revine unei comisii de disciplină în care intră salariați proprii, iar aici angajatorul are libertatea de a alege. O alegere proastă a celor care să facă parte din comisie vine cu riscul invalidării cercetării, la urmă. Citește articolul
La acest moment, legea fiscală prevede destul de multe beneficii, însemnând tratamente fiscale mai avantajoase, pentru diverse beneficii extrasalariale acordate angajaților din România, în sistemul privat. De la hrană, la vacanțe, sume destinate copiilor sau creșterii acestora, abonamente de sănătate ori contribuții la fondurile private de pensii, angajatorul român e încurajat din toate părțile, an de an, cu fiecare beneficiu care se adaugă listei deja existente, să le ofere cât mai mult angajaților săi. Desigur, în afară de voință trebuie să existe și bani. Dar dacă cei care se ocupă de aceste politici de beneficii l-ar întreba pe fiecare angajat în parte ce-și dorește cu adevărat sau dacă ar consulta statistici privind preferințele declarate ale angajaților, ar putea găsi că există cel puțin două beneficii care nu-i costă nimic. Citește articolul
Oricare ar fi „nevoia specială” a angajatorului, ideea suspendării contractului de muncă și a punerii „pe liber” a angajaților o perioadă de timp, fără un venit pentru aceștia din urmă, nu este permisă de Codul muncii din România. Deși angajatorii se pot regăsi oricând, obiectiv vorbind, în situația de a reduce volumul de activitate sau de a întrerupe cu totul activitatea, salariații sunt protejați de legea română. În funcție de situația în care se află, de cât estimează că va dura, angajatorul are la dispoziție nu una, ci mai multe măsuri legale.
Deși în privința concediului de odihnă nu au intervenit modificări directe în legislație, alte aspecte de noutate sau modificări ale drepturilor și obligațiilor existente în cod pot ajunge să se reflecte, nu neapărat în mod corect sau legal, asupra concediului de odihnă. Așadar, câteva clarificări merită punctate din timp. Citește articolul