ACCES PREMIUM
O perspectivă eronată asupra noii specificații ce trebuie făcută în contractele de muncă în privința muncii suplimentare ar putea face unii angajați să refuze să semneze contractul și pe unii angajatori să refuze să introducă prevederea obligatorie. Iată de ce:
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Specialistul răspunde
„Angajatul X constată că ocupă același post ca alți doi colegi de-ai săi, dar există diferențe între ce scrie în fișa postului fiecăruia dintre ei. În plus, X constată că are mai multe sarcini decât ceilalți doi, dar salariile sunt toate trei egale între ele. Are angajatorul o abordare corectă aici?” Ca să răspundem la această întrebare trebuie să avem în vedere dreptul angajatorului de a stabili organizarea și fuuncționarea activității sale și limitările sale.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Stabilirea unor programe individualizate de muncă, ce presupun un mod de organizare flexibil a timpului de lucru, poate fi soluția ideală de compromis pentru angajator și angajata care ar dori să se întoarcă la muncă, dar să poată să-și dedice o parte semnificativă din timp și copilului său. Dacă se înțeleg, angajata poate reveni la muncă, într-un program care să satisfacă nevoile ambelor părți. Dar dacă angajatorul nu e de acord, e obligat acum și să spună de ce nu.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Specularea unei lacune legislative în privința perioadei de probă pentru a încheia contracte succesive cu același angajat, pe care-l țineau, astfel, într-o veșnică perioadă de probă, nu ar mai trebui să fie posibile în condițiile actuale ale Codului muncii, așa cum a fost recent modificat. Ce s-a întâmplat este apariția unei completări la cadrul ce reglementează perioadele de probă astfel încât reimpunerea unei perioade de probă de la al doilea contract încolo să nu mai fie posibilă.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Menționarea tuturor avantajelor în bani pe care angajatorii intenționează să le ofere angajaților trebuie să se facă acum și la nivel contractual. Practic, politicile de beneficii extrasalariale de la nivelul companiilor trebuie puse în vedere angajatului prin chiar contractul de muncă și promisiunea de la interviu că se vor acorda bonusuri, prime sau alte beneficii va trebui dublată și de o clauză contractuală. O primă consecință: beneficiile nu vor mai putea fi retrase ori modificate unilateral. A doua: că angajatorii vor trebui să găsească formule de lucru care să le permită o minimă referire la aceste beneficii în contractele de muncă.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Poți să-i întrebi pe angajați ce fac în timpul programului de lucru atunci când lucrează pentru tine, dar linia se trage aici: la raportul tău de muncă cu angajatul și nu la eventualele alte raporturi pe care le are cu alți angajatori, iar discuția se centrează pe ideea prelucrării datelor personale. Deși există contexte și chiar prevăzute de lege prin care poți afla dacă mai există și alte contracte de muncă active ale angajatului tău (vezi suprataxarea part-time sau declararea funcției de bază pentru a primi tichete), nicăieri nu se cere în mod expres programul de lucru la ceilalți angajatori. În contextul nesuprapunerii programelor de lucru, angajatorii trebuie să fie atenți că nu despre ei este prevederea recent modificată din Codul muncii - ci ea este despre și pentru angajați.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Reglementarea profesiei de expert în legislația muncii este cuprinsă într-o propunere legislativă considerată adoptată tacit de Senat. Aceasta este o reglementare pe care practica o cerea și o aștepta de mult timp, de altfel, însă propunerea vine cu un deziderat important, dincolo de reglementarea profesională și de cerințele acreditării experților - acela ca serviciile externe specializate în resurse umane (HR) și salarizare să fie coordonate de un expert acreditat.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Când unii angajatorii s-au lovit de refuzul angajaților de a (mai) lucra de la birou, pentru a nu risca plecarea acestora din companie sau pierderea din start a candidaților pe care voiau să-i angajeze și de ale căror competențe aveau deosebită nevoie, părțile au ales să continue în telemuncă mai mult
de facto. Asta însemnând că fie nu au încheiat acte de telemuncă deloc (nici pe perioada stării de alertă, nici după), fie nu au mai prelungit actele de telemuncă ce „expirau” odată cu ieșirea din starea de alertă, fie au convenit în actele de telemuncă faptul că angajatorul nu-și asumă nimic și totul stă în seama angajatului - cheltuielile generate de telemuncă, mai ales.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Cel mai folosit beneficiu de până acum, respectiv tichetele de masă, a fost detronat, potrivit unui studiu recent, de zilele de concediu de odihnă acordate în plus. Fie că cele acordate peste numărul minim prevăzut de Codul muncii se dau tuturor angajaților sau doar celor care au o anumită vechime în muncă, ele trebuie să se regăsească în documentele de muncă.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Întocmirea și modificarea regulamentelor interne se fac adesea fără a lua în considerare anumite aspecte, precum importanța consultării salariaților, specificitatea conținutului sau chiar modul în care poate fi consultat apoi acest document de către toți cei vizați.
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
Simona Voiculescu 
Dan Năstase 
Lucia Tozaru 