ACCES PREMIUM
„Este inutilă existența unei politici antihărțuire la nivelul companiei, dacă plângerile depuse de salariați nu sunt soluționate”, spunea în urmă cu ceva timp pentru redacția noastră un avocat. În cazul angajatorilor mici, ideea de a avea o politică antihărțuire, de a mai adăuga la o lungă listă de obligații și formalități încă un punct nu tocmai ușor de expediat, poate părea nerezonabilă. Ceea ce nu ar trebui să fie nerezonabil însă e analizarea unei sesizări primite de la un angajat care aduce în discuție fapte de hărțuire. Chiar dacă sesizarea ar părea exagerată, vădit netemeinică sau chiar un exemplu de bullying făcut de angajat, ea trebuie luată în considerare.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Pentru prevenirea hărțuirii la locul de muncă, angajatorii trebuie mai întâi să se asigure că angajații lor sunt suficient informați: știu ce înseamnă discriminare, ce înseamnă hărțuire, ce comportamente sunt prohibite, ce comportamente ar trebui evitate, ce sancțiuni riscă, cui să se adreseze dacă au ceva de sesizat ș.a.m.d.. Plecăm de la conținutul regulamentului intern și vedem ce prevederi sunt obligatorii, între altele.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Cu toate că petiții ce arată înspre comiterea unor fapte de hărțuire la locul de muncă ajung la inspectoratele teritoriale de muncă, nu întotdeauna inspectorii au și calitatea de a sancționa atare fapte, ca să nu mai vorbim de instrumentele legislative insuficiente pe care aceștia le au la dispoziție. Mai adăugăm aici și faptul că petiționarii nu mai susțin întotdeauna, ulterior, ce au declarat inițial sau colegii, care sunt reticenți să confirme cele sesizate inspectorilor, angajatorii care se consideră ei înșiși hărțuiți de vizitele inspectorilor, considerând că la mijloc sunt interese nelegitime, chiar oculte, în privința lor și ajungem astfel la constatarea că nici reglementarea, nici abordările din practică nu ne ajută să sancționăm și să lucrăm eficient pentru combaterea hărțuirii la locul de muncă.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
O nouă versiune a aplicației Revisal este pusă la dispoziția angajatorilor începând de luni, conform site-ului Inspecției Muncii, la peste doi ani de la lansarea versiunii anterioare. Totodată, autoritățile au detaliat principalele noutăți pe care le pot descoperi angajatorii în versiunea recent lansată.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Conceptul de
e-learning, adică orice formă de transmitere și asimilare de cunoștințe care are loc în mediul virtual, este relativ nou, pătrunderea sa pe piață și apoi utilizarea la scară largă în diverse industrii având loc doar în ultimul deceniu. Cu toate acestea, pandemia de COVID-19 a accelerat nevoia organizațiilor de a utiliza platforme tehnologice pentru a stimula inițiativele de învățare, astfel încât echipele să rămână la curent cu transformările profunde și fără precedent pe care trebuie să le îmbrățișeze drept „noua normalitate”.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
De la parcursul profesional și până la potrivirea culturală, există numeroase „căsuțe de bifat” în procesul de recrutare, pentru a identifica profilul potrivit pentru un anumit rol în companie. Cu toate acestea, unul dintre cei mai importanți pași, adesea trecut cu vederea sau subestimat, este verificarea („screening”-ul) viitorului angajat. Dar înainte de a explica importanța verificării
înainte de angajare, este utilă definirea acestui concept.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Chiar dacă uneori este dificil de stabilit cu certitudine sursa stresului sau dacă aceasta se află preponderent la locul de muncă sau în afara acestuia, cert e că există o preocupare tot mai intensă la nivel internațional în privința conștientizării factorilor de stres de la locul de muncă și a severității consecințelor stresului profesional. Din nou, angajatorului îi revine prima mutare: așa cum evaluează alte riscuri profesionale, trebuie să o facă și în privința stresului profesional. Citește articolul
ACCES PREMIUM
Telesalariatul poate avea dreptul să lucreze de unde dorește - libertate deplină sau ușor restrânsă de prestare a activității sale, dacă părțile, totuși, au prevăzut ceva în actul de telemuncă. Ca orice alt salariat, inclusiv telesalariatul ar putea să se deplaseze în interes de serviciu. Doar că în cazul telesalariaților, ar trebui tratate cu prudență, în special din cauza consecințelor fiscale, un anumit tip de deplasări.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Organigrama sau stabilirea structurii interne este, adesea, ignorată sau tratată cu mai puțină importanță decât ar fi necesar. Dar există cel puțin cinci motive solide pentru care e esențială stabilirea ei cât mai corectă și completă, precum și corespondența sa cu realitatea din companie, cu ceea ce se regăsește înscris în fiecare contract de muncă și cu ceea ce regăsim în Clasificarea Ocupațiilor din România.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Companiile trebuie să-și regândească strategia de recompensare a angajaților, având în vedere că în ultimii zece ani echilibrul între viața profesională și cea personală, precum și formarea și dezvoltarea carierei, și-au triplat importanța în preferințele angajaților, în timp ce recompensa financiară a scăzut cu 24%, reiese din analizele realizate de PwC pe piața muncii la nivel global. În aceeași perioadă, importanța beneficiilor medicale, de wellness, asigurare de viață sau beneficii pentru îngrijirea copiilor și-au dublat importanța.
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
Simona Voiculescu 
Alexandru Boiciuc 
Deloitte România 
Dan Năstase 
PwC România