Resurse umane

ACCES PREMIUM

Când criza de personal îi face pe angajatori să le ceară daune celor care demisionează repede - lucrătorii nu pot fi obligați să muncească însă

Nevoia acută de forță de muncă, în special în perioadele de vârf de activitate, îi împinge pe antreprenori să recurgă la soluții nelegale prin care le forțează mâna angajaților, neștiutori ai drepturilor garantate de lege, să rămână să lucreze o perioadă de timp. De exemplu, prin semnarea unui document de acoperire a prejudiciului cauzat de demisie. Angajații nu pot fi forțați să lucreze dacă nu vor și au doar obligația de a respecta preavizul, care e valabil, oricum, doar dacă angajatorul a plătit salariul, orele suplimentare și și-a îndeplinit celelalte drepturi asumate prin contract. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Studiu OIM: IA generativă ar putea duce mai degrabă, pe termen scurt, la creșterea locurilor de muncă, iar nu la dispariția lor. E nevoie însă de politici adecvate și responsabile

Cu ocazia unui studiu recent publicat în materia efectelor inteligenței artificiale generative (IAG) asupra pieței muncii, Organizația Internațională a Muncii (OIM) face apel la politicienii din întreaga lume să înceapă să se gândească mai repede asupra abordării schimbărilor tehnologice în curs. Deși în domeniul muncii IAG nu este, intrinsec, „nici bună, nici rea”, impactul socioeconomic al utilizării sale va depinde în mare măsură de modul în care este gestionată folosirea sa (inclusiv la nivel de reglementare), OIM arătând că, fără politicile adecvate, unde vocea lucrătorilor afectați de ajustările din piața muncii trebuie obligatoriu ascultată, există un risc ca doar câteva dintre țările bine poziționate economic și participanți din piață să poată valorifica beneficiile tranziției către noua piață a muncii, în timp ce costurile pentru lucrătorii afectați ar putea fi brutale. OIM subliniază că nu munca fizică e cea mai expusă pe termen scurt, ci munca de birou, dar că nu trebuie să generalizăm în aprecierea gradului de înlocuire a diverselor atribuții, întrucât IAG are potențialul să ducă și la creșterea locurilor de muncă. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Sănătatea mintală și riscurile psihosociale: Spania face un pas important în privința securității și sănătății lucrătorilor. În România, interesul pe subiect este unul scăzut

Datele indică o creștere a nivelului de stres profesional după pandemie, iar profesioniștii din resurse umane le recomandă angajatorilor să se aplece, în următoarea perioadă, tot mai mult asupra sănătății mintale la locul de muncă. Deși preocuparea globală pentru gestionarea stresului la locul de muncă este în creștere, progresul la nivel național în gestionarea stresului profesional este insuficientă. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Firmele ar trebui să-și adapteze politicile interne pentru a stabili cum se pot folosi angajații de inteligența artificială generativă

Deși încurajată și pe deplin utilă în tot mai multe sectoare de activitate, inteligența artificială generativă (IAG) poate aduce, odată cu folosirea sa necorespunzătoare, diverse riscuri în companii. Ca atare, recomandarea de a avea o politică internă, în permanență adaptată la nou, unde angajaților li se spune clar ce au voie și ce nu au voie să folosească la job este tot mai des discutată. De pildă, angajaților ar trebui să li se explice că IAG poate avea limitări care să defavorizeze compania, angajații, dar și persoane terțe, că informațiile oferite trebuie revizuite întotdeauna, că anumite date din companie nu ar trebui „să hrănească” sistemul și să ajungă, astfel, la alții, dar și că e posibil să existe probleme legate de proprietatea intelectuală a altcuiva sau a companiei înseși. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Realități de pe piața muncii

Studiu de caz: Șapte probleme cu care se confruntă angajata unei multinaționale și de ce viața într-o companie mare nu e neapărat mai roz

Asigurarea unei existențe conforme cu demnitatea umană are, pentru cei mai mulți, o legătură directă cu prestarea unei activități în schimbul unei remunerații care, la nivel internațional, se numește salariu; dar ce trebuie să faci pentru a-l obține și până unde se întinde dreptul angajatorului acestuia de a dispune de un salariat? Oricât de mult ne-am hazarda să credem că în cadrul marilor companii condițiile de muncă sunt mai bune, beneficiile mai mari sau oportunitățile de dezvoltare mai frecvente, de multe ori, realitatea pare diferită. Am analizat azi, pe larg, realitatea povestită a unei angajate dintr-o multinațională: de la sumele de bani restante, bonusurile intangibile și până la condițiile dificile de obținere a concediului de odihnă într-un context marcat de lipsa acută de personal. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Concilierea în cazul conflictelor de muncă - trei ani de la reglementare. Cât de atractiv e mecanismul pentru angajați și companii

Scopul concilierii este, potrivit Codului muncii, soluționarea conflictelor de muncă pe cale amiabilă, însă, în realitate, se poate chiar evita apariția în sine a conflictelor, dacă părțile cunosc și înțeleg, corect și complet, drepturile pe care le au, obligațiile pe care și le-au asumat și sunt ajutate să acționeze responsabil și cu bună-credință. Concilierea a fost reglementată în Codul muncii în vara lui 2020, dar exceptând perioada imediat următoare adoptării sale, nu s-a mai vorbit foarte mult despre ea. Trei ani mai târziu, atractivitatea mecanismului depinde în același factor esențial, acela al bunei-credințe a părților, însă și de aspectul „costuri”. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Remunerarea angajaților, din nou în centrul atenției. Băncile au noi cerințe de raportare începând din acest an

Egalitatea de remunerare între femei și bărbați și diversitatea sunt subiecte importante în societatea de astăzi, iar industria serviciilor financiare nu face excepție. Recunoscând importanța echității, autoritățile de reglementare au adoptat noi inițiative de raportare menite să diminueze eventuale diferențe de remunerare între femei și bărbați și să promoveze diversitatea. Acest exercițiu de raportare permite băncilor să își evalueze propriile structuri de remunerare, să identifice orice discrepanțe bazate pe gen și să pună în aplicare strategii pentru a elimina astfel de diferențe.  Citește articolul

ACCES PREMIUM

Opinie De ce legea privind cele patru zile de muncă de acasă pentru angajații părinți nu era, de fapt, necesară

Scopul legii care prevede cele patru zile de muncă de acasă pentru cei care au în întreținere copii până la 11 ani este, desigur, de apreciat și se înscrie în dezideratul european de întărire a echilibrului dintre viața profesională și cea de familie. Însă legea nu rezolvă o problemă actuală a pieței muncii pe care o întâlnim atât la noi, cât și în alte țări europene sau în State Unite - deschiderea angajatorilor către telemuncă (acolo unde e posibilă, desigur). În realitate, în companiile unde munca în regim hibrid a fost îmbrățișată pe termen lung, salariații cu copii oricum au obținut beneficiul de a mai lucra și de acasă. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Discriminări la angajare: Limitarea accesului la un concurs pe baza criteriului de gen, sancționată cu avertisment de CNDC

Legea impune accesul nediscriminatoriu la angajare între femei și bărbați. Un anunț de angajare în care se specifică printre condiții că un candidat eligibil este exclusiv de sex feminin este discriminatoriu, chiar și dacă, în schema de personal în care se încadrează acel post, toți ceilalți membri aparțin exclusiv celuilalt sex decât cel din anunțul de angajare. Citește articolul

ACCES PREMIUM

UPDATE Au apărut două noi specializări pentru care se pot organiza programe de formare profesională

Lista de specializări și perfecționări pentru care se pot organiza cursuri de formare profesională a fost completată cu două noi calificări, printr-un ordin al Ministerului Muncii, care a modificat în același timp și denumirea unei specializări existente, fiind actualizat inclusiv standardul ocupațional aferent ei. Certificatele obținute în urma absolvirii cursurilor pentru noile specializări vor avea recunoaștere națională, iar pentru calificarea a cărei denumire a fost modificată, certificatele obținute deja rămân valabile, iar deținătorii își vor putea exercita în continuare profesia și își vor putea completa studiile conform noii curicule de formare profesională. Citește articolul