„Dacă telemunca a fost posibilă în 2020/2021, în timpul stării de urgență sau de alertă, acum de ce nu se mai poate?” Este o întrebare firească pe care și-o pot pune mulți angajați care se lovesc acum de refuzul angajatorilor de a continua munca de acasă. Și ce se poate face dacă angajatul vrea, dar firma, nu? O speță relevantă în acest sens: Citește articolul
Instituțiile publice sunt obligate să acorde tichetele de vacanță, iar lipsa resurselor financiare sau necuprinderea sumelor respective în bugetul aprobat nu reprezintă o piedică legală în privința acordării lor. O speță în care angajații statului au câștigat procesul contra angajatorului, instituție publică, privind dreptul la voucherele de vacanță neacordate în ultimii ani, prezentată în materialul de azi:
Citește articolulChiar dacă angajatorul are dreptul de a-i schimba salariatului, în mod unilateral, locul muncii, în situația în care ajunge să modifice și atribuțiile acestuia, tot din propria voință, acționează împotriva acordul părților necesar oricărei modificări ce trebuie să guverneze fișa postului și, implicit, riscă un conflict de muncă. Citește articolul
Tocmai pentru că regula este că raporturile de muncă se stabilesc pe perioade nedeterminate, excepția că ele se pot derula și pe perioade determinate stipulate în contractele de muncă trebuie tratată cu mare atenție de angajatori - riscul este anularea clauzelor care stipulează perioadele determinate și reconsiderarea acelor raporturi de muncă drept unele pe perioadă nedeterminată, așa cum s-a întâmplat într-o speță prezentată în materialul următor: Citește articolul
Oricare ar fi modul în care a încetat raportul de muncă, foștii salariați ar trebui să se asigure că angajatorul și-a îndeplinit obligația de a comunica încetarea contractului, pentru a nu le fi afectate în viitor drepturile de care ar putea beneficia într-un anumit context. Deși vorbim, în esență, de formalități, dacă nu sunt îndeplinite „ca la carte” sau firmele le tratează cu superficialitate, prejudiciile se pot răsfrânge adesea și asupra angajatorilor, nu doar asupra salariaților. Citește articolul
Deși nimic nu-l obligă pe angajator în mod direct să aibă organigramă, aceasta să fie la zi și să reflecte realitate pe care acesta o are și o dorește în firmă, există situații care-l obligă indirect pe acesta să o aibă - altfel, se poate afla în situația în care, așa cum s-a întâmplat într-o speță prezentată în materialul de mai jos, să nu poată să-și susțină corespunzător intențiile în fața instanței. Înainte de a prezenta însă cazul concret, să facem o trecere în revistă a situațiilor în care legea ne trimite la necesitatea acestui document intern: Citește articolul
În perioada de probă convenită la debutul unui contract de muncă, oricare dintre părți are dreptul să plece - să înceteze contractul, printr-o simplă notificare. Legea stabilește că decizia de a termina contractul nu trebuie motivată. Dar oare înseamnă asta că raportul poate fi terminat de angajator chiar în mod abuziv? O decizie a Curții de Apel București ne arată un exemplu de soluție în care angajatorul a trebuit să-l primească înapoi pe angajatul dat afară în perioada de probă. Citește articolul
Faptul că din decizia de concediere lipsesc mențiunile privitoare la perioada de preaviz la care are dreptul angajatul, deși acesta a beneficiat efectiv de zilele de preaviz, nu va duce la anularea deciziei de concediere. Așa cum subliniază judecătorii, în speța de față, importantă, până la urmă, e acordarea efectivă a dreptului. Citește articolul
Deși angajatorul are libertatea de a stabili atât organizarea, cât și funcționarea unității, prioritatea acestuia trebuie să fie protejarea salariatului, iar atunci când contractul de muncă este încheiat pe durată nedeterminată și nu este legat de un anumit contract, finalizarea unui proiect nu este, în sine, o cauză reală și serioasă pentru desființarea unui loc de muncă. Citește articolul
Anterior încheierii ori modificării contractului de muncă, angajatorii au obligația de a informa persoana care solicită angajarea sau salariatul cu privire la clauzele esențiale pe care intenționează să le înscrie în contract sau să le modifice. Odată ce angajatul sau viitorul angajat semnează, acesta nu ar mai putea invoca faptul că nu a fost informat de către angajator. Iată un exemplu din practică, ajuns în fața judecătorilor români, care ilustrează această situație: