Contractele colective de muncă produc efecte și respectarea lor este obligatorie pentru părți pe perioada valabilității acestora, respectiv cel puțin 12 luni și cel mult 24 de luni. Contractele colective de muncă pot fi prelungite o singură dată - pentru o perioadă de cel mult 12 luni. Citește articolul
Contractul colectiv de muncă reprezintă legea părților, fiind convenția încheiată în formă scrisă între angajator sau organizația patronală și reprezentanții angajaților, prin care se stabilesc clauze privind drepturile și obligațiile ce decurg din relațiile de muncă. Citește articolul
Contractul colectiv de muncă este atât un izvor specific de dreptul muncii, fiind stabilite drepturile și obligațiile părților, dar și instrumentul care asigură buna desfășurare a relației de muncă. Fiind un act juridic aplicabil tuturor salariaților, în funcție de nivelul la care s-a negociat și semnat, reprezentanții părților trebuie să îndeplinească anumite condiții și să fie în mod expres desemnați pentru negocierea și semnarea unui contract/acord colectiv de muncă. Citește articolul
Codul Muncii, principalul act normativ care reglementează relațiile de muncă, face deseori trimitere la negocierile colective, contractele sau acordurile colective de muncă. Practic, contractul sau acordul colectiv de muncă este rezultatul dialogului social, cel care asigură o desfășurare a relațiilor de muncă într-un cadru stabilit de comun acord de părți. Citește articolul
Prelungirea succesivă a stării de alertă presupune menținerea unor restricții în privința drepturilor și libertăților fundamentale. Un astfel de drept este cel al lucrătorilor, respectiv dreptul la negocieri colective în materie de muncă (art. 41 alin. 5 din Constituție). Legiuitorul a ales să prelungească valabilitatea contractelor colective pe durata stării de alertă și încă o perioadă după. Citește articolul
Un proiect al unei noi legi a dialogului social este aproape de adoptare, la Camera Deputaților (for decizional). Dacă va trece astfel cum apare acum și va intra în vigoare, noul act normativ va dubla, în esență, numărul de salariați care vor putea declanșa, legal, o grevă. Deși este de înțeles stabilirea unui număr minim de angajați care să poată să facă grevă legal, există, totuși, semne de întrebare dacă necesitatea unui număr de jumătate plus unu din angajați nu transformă acest drept într-unul iluzoriu. Citește articolul
De puțină vreme, conflictele individuale de muncă dintre salariat și angajator se pot soluționa înainte să se ajungă în instanță, mai exact, prin procedura concilierii. O astfel de procedură, respectiv concilierea, se poate aplica de multă vreme în cazul conflictelor colective de muncă, dar regulile ce se aplică în cazul celor două tipuri de conflict sunt diferite. Citește articolul
Parlamentarii au votat un proiect de lege menit să reglementeze starea de alertă în România, prin care au de decis prelungirea valabilității contractelor colective de muncă și a acordurilor de muncă pe toată perioada stării de alertă, dar și încă o vreme apoi. Citește articolul
Coeficienții de salarizare aplicabili la nivelul întregii țări au fost valabili ultima oară în 2010, iar ulterior au fost abandonați deoarece legislația n-a mai permis reintroducerea lor pentru toți angajații din România. În prezent, parlamentarii dezbat o revenire a coeficienților de salarizare, ceea ce ar implica salarii minime diferite, în funcție de pregătirea profesională a angajaților. Citește articolul
În mod obișnuit, negocierile colective de muncă trebuie demarate atunci când angajatorul are mulți salariați, după cum prevede legislația în vigoare. Totuși, Guvernul a stabilit recent o derogare pentru ca toți angajatorii să demareze negocieri colective, în contextul nevoii de creștere a salariilor brute pentru acoperirea transferului contribuțiilor de pensii (CAS) și sănătate (CASS). Dacă firmele sunt de rea-credință și nu majorează toate salariile brute, angajații se vor trezi în 2018 cu salarii nete mai mici. Citește articolul