În România, angajații care prestează muncă suplimentară trebuie remunerați prin zile libere sau prin sporuri, conform prevederilor din Codul Muncii. Există însă anumite avantaje suplimentare de care un angajat poate beneficia, aspecte stipulate în contractul colectiv de muncă. Acest tip de contract trebuie negociat cu mare atenție, mai ales când expiră și trebuie stabilite noi prevederi. Citește articolul
Programul controalelor ce vor fi desfășurate în 2020 de către inspectoratele teritoriale de muncă (ITM) din subordinea Inspecției Muncii (IM) a fost aprobat în ultimele zile ale anului trecut. Acesta include campaniile majore de control pe care le vor pune în practică inspectorii din ITM-uri, dar și calendarul lor. Citește articolul
Chiar dacă se aplică din 2018, Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR) a primit chiar mai multă atenție în 2019. Dacă 2018 a putut fi considerat un an de tranziție pentru GDPR, în 2019 Regulamentul a avut parte de mai multe clarificări, dar și de mai multe acțiuni de punere în aplicare, în special în ceea ce privește stabilirea unui număr ridicat de sancțiuni și de măsuri corective dispuse de autoritățile de protecție a datelor. Citește articolul
În viitorul apropiat, în România vor apărea noi reguli pentru asigurarea unui echilibru între viața profesională și cea privată a salariaților, motiv pentru care specialiștii atrag atenția că angajatorii deja ar trebui să pregătească terenul pentru acestea. În esență, este vorba de acordarea de programe flexibile pentru salariați, de acordarea unui nou tip de concediu și de extinderea duratei concediului paternal. Citește articolul
Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR) prevede condițiile în care pot fi prelucrate datele personale, de către firme. Ca regulă, prelucrarea este permisă doar în anumite contexte. Un astfel de context este interesul legitim al companiei care prelucrează. Însă, pentru a fi aplicabil acest temei, este necesar ca interesul companiei să îl depășească pe cel al persoanei vizate de prelucrare de a nu îi fi utilizate datele personale. Un domeniu în care ar putea fi vorba de o aplicare extinsă al interesului legitim este cel al relațiilor de muncă. Citește articolul
Conform celor mai recente date statistice publicate de Eurostat, România se situează pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește procentul de utilizare a angajaților temporari din totalul numărului de angajați. Acesta este de doar 0,9%, spre deosebire de Spania, Polonia și Portugalia, unde procentul de utilizare depășește 20%. Citește articolul
Angajatorii au posibilitatea de a semna inclusiv electronic contractele de muncă încheiate cu salariații, eliminându-se astfel nevoia semnăturii de mână. Însă semnătura electronică poate fi folosită și ulterior în cadrul relațiilor de muncă. De exemplu, pentru actele adiționale la contractul de muncă, fișa de post, cererile de concediu și altele. Astfel, angajatorul își poate simplifica procedurile interne foarte mult folosind un instrument modern pe care deja îl are la îndemână: semnătura electronică aplicată declarațiilor depuse la Fisc. Citește articolul
Semnătura electronică poate fi folosită în mai multe feluri de către firmele și antreprenorii independenți, nu doar pentru semnarea declarațiilor transmise Fiscului. Concret, semnătura electronică poate fi un instrument foarte util în domeniul resurselor umane, în relația cu partenerii de afaceri sau în activitatea unei persoane fizice autorizate (PFA) sau a unei întreprinderi individuale ori familiale.
Citește articolul