Dovedirea faptelor de hărțuire morală la locul de muncă este o sarcină ce revine atât angajatului, cât și angajatorului, potrivit noilor reglementări din legislația muncii în materie de hărțuire. Anca Zegrean, Head of Labor Practice la Biriș Goran, a explicat pentru avocatnet.ro că pentru a dovedi hărțuirea morală la locul de muncă, angajatul trebuie să vină cu probe concrete (mesaje, martori etc.), iar angajatorul trebuie să demonstreze că s-a conformat obligațiilor legale și a investigat situația reclamată de către salariat. Citește articolul
Posibilitatea de a evalua profesional salariații este un drept al angajatorului conferit de legislația muncii. Cu toate acestea, o evaluare făcută în grabă poate cauza firmei respective probleme serioase, avertizează Dan Năstase, consilier juridic specializat în dreptul muncii. Pentru a evita acest lucru, angajatorul ar trebui să parcurgă o serie de etape în cadrul procesului de evaluare. Citește articolul
Legislația privind prevenirea și sancționarea discriminărilor și cea privind egalitatea de șanse și de tratament între femei și bărbați au fost modificate de un act normativ ce se aplică de luni. Astfel, de-acum e considerată formă de discriminare și hărțuirea morală la locul de muncă, salariații hărțuiți putând fi despăgubiți, în urma deciziei unei instanțe judecătorești, inclusiv cu bani pentru consiliere psihologică, iar colegii lor hărțuitori pot fi sancționați de autorități. Citește articolul
Salariații hărțuiți moral la locul de muncă pot fi despăgubiți de angajator, în urma deciziei unei instanțe judecătorești, se arată într-o lege aplicabilă de azi. Mai mult, aceștia mai pot primi și bani pentru consiliere psihologică. Citește articolul
Legea conferă angajatorului dreptul de a-și evalua salariații, pentru a decide dacă îi păstrează în firmă sau dacă îi concediază, din cauza faptului că nu mai corespund profesional locului de muncă pe care îl ocupă. Numai că angajatorul poate concedia astfel un angajat doar dacă i-a adus la cunoștință evaluarea și rezultatele sale, a explicat un consilier juridic pentru redacția noastră. Citește articolul
Printr-o lege care se aplică de astăzi, regimul discriminării în muncă prevăzut de Codul muncii a fost modificat: mai multe criterii de discriminare și includerea noțiunilor de hărțuire la locul de muncă, victimizare și discriminare prin asociere. Schimbările introduc și o amendă de la 1.000 la 20.000 de lei pentru discriminarea la muncă. Citește articolul
Salariații se pot găsi în tot felul de situații problematice atunci când angajatorul decide că vrea să „scape” de ei cu orice preț. Mulți angajatori profită de faptul că salariații nu cunosc atât de bine legislația pentru a apela la practici abuzive ce nasc adevărate „mituri” pe piața muncii. Mituri pe care le demontăm în articolul de față. Citește articolul
În condițiile în care numeroase firme au suspendat contractele salariaților și au cerut bani de la stat pentru a le plăti șomaj tehnic, reprezentanții inspectoratelor teritoriale de muncă (ITM-uri) au declanșat o campanie națională de controale la angajatori. Citește articolul
Legea care prevede că munca suplimentară excesivă a salariaților, printre alte fapte, va aduce amenzi mai drastice angajatorilor se va aplica începând de duminică. Actul normativ a trecut de două ori prin Parlament, înainte să fie oficializat aseară, după ce șeful statului a cerut reexaminarea sa. Citește articolul
Forța majoră are incidență și în domeniul relațiilor de muncă. Codul muncii prevede anumite limitări, restrângeri sau măsuri ce pot fi luate atunci când activitatea angajatorului se confruntă cu o situație de forță majoră. Apariția unei astfel de situații poate forța angajatorii să trimită temporar oamenii acasă, în șomaj tehnic, însă nu să îi concedieze, de exemplu. În contextul stării de urgență, au fost luate deja măsuri pentru firmele cu angajați în șomaj tehnic, măsuri reconfigurate chiar în ultimele 24 de ore. Citește articolul