ACCES PREMIUM
O evidență corectă a timpului de muncă este esențială pentru asigurarea remunerației corecte, respectarea drepturilor angajaților și prevenirea eventualelor sancțiuni, amenzile pentru neîndeplinirea acestei obligații variind între 1.500 și 3.000 de lei - însă ar trebui să privim dincolo de amenda asta, către alte sancțiuni sau răspunderi incidente. Implementarea unei politici clare de înregistrare a timpului de lucru nu doar că facilitează gestionarea eficientă a resurselor umane, dar contribuie și la consolidarea încrederii reciproce între angajatori și angajați, precum și la prevenirea problemelor de sănătate cauzate de suprasolicitare.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Realități de pe piața muncii
Normarea muncii, conform Codului muncii, se aplică tuturor categoriilor de salariați, ceea ce ne-ar duce cu gândul la faptul că atât directorii (Grupa majoră 1 din COR), cât și muncitorii necalificați (grupa majoră 9 din COR), ar trebui să îndeplinească o anumită normă într-un interval de timp. Din păcate, în multe situații, simpla lecturare a unui text de lege nu asigură și înțelegerea sa, iar aplicarea neconformă tinde să devină regulă, așa cum se întâmplă și cu norma de muncă, deși definiția acesteia și regulile care stau la baza elaborării sale sunt neschimbate din 1972. Citește articolul
ACCES PREMIUM
În 2023 Codul muncii a fost modificat printr-o lege care a introdus un beneficiu la cerere pentru angajații-părinți: posibilitatea de a lucra de acasă măcar patru zile pe lună în cazul salariaților care au în întreținere copii până la 11 ani. În contextul începutului de an școlar, vă prezentăm astăzi aspectele-cheie privind acordarea acestor zile de telemuncă sau muncă la domiciliu:
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Un nou ordin aprobă metodologia prin care sunt introduse o serie de concepte și clarificări privind elaborarea procesului de calificare, scopul acestuia, procesul de feedback, procesul de recunoaștere a calificării, dar și lămuriri privind calificarea prin competențe și corelarea calificărilor românești cu standardele internaționale.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
În cazul contractelor de muncă cu timp parțial, Codul muncii interzice efectuarea de ore suplimentare, iar această interdicție trebuie menționată în mod explicit în contractul individual, ceea ce nu se întâmplă întotdeauna în practică. Angajații, în special tinerii sau cei cu un nivel de educație scăzut, pot fi nevoiți să lucreze ore în plus fără a fi conștienți că ceea ce fac e muncă nedeclarată. În cazul unui control, angajatorul riscă amenzi, dar angajatul afectat nu are garanția primirii remunerației pentru orele lucrate, fiind nevoit să se adreseze instanței pentru asta.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Ministerul Muncii și Protecției Sociale a pus în dezbatere un nou proiect de hotărâre menit să aducă unele modificări structurii Clasificării ocupațiilor din România (COR) privind redenumirea unor grupe referitoare la nivelul de educație timpurie.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Posibilitatea de a cere continuarea activității prin așa-zisa prelungire a raportului de muncă dincolo de momentul în care angajatul ar putea deveni pensionar (limită de vârstă) se menține și în noua lege a pensiilor, doar că diferit de cum o reglementa Codul muncii până acum. Angajatorii nu sunt obligați să accepte cererile angajaților, dar au rămas, totuși, cu o obligație în cazul angajatelor care vor să mai rămână pe post, contextul fiind unul de evitare a unor discriminări între sexe. Alta e situația în cazul cumului pensiei cu salariul însă.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Noua lege a pensiilor și normele sale de aplicare stabilesc că angajații pot amâna momentul pensionării și pot continua același raport de muncă/de serviciu până la vârsta de 70 de ani, cu acordul anual al angajatorului. Normele legii prevăd chiar necesitatea de a aduce, la deschiderea dreptului la pensie, începând de anul acesta, un document de la angajator din care să reiasă că nu se dorește continuarea raportului. Ce se întâmplă însă după 70 de ani? Și-a dorit legiuitorul să le limiteze dreptul la muncă angajaților și funcționarilor publici? Cel mai probabil, nu - singura limitare ar putea fi doar inaptitudinea de a mai lucra după această vârstă.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Acordarea liberelor pentru situații neprevăzute, cu recuperarea lor ulterioară, având în vedere că sunt plătite, nu reprezintă o măsură de flexibilizare pe care angajatorul e dispus, eventual, să o acorde, ci un drept prevăzut de lege. Absentarea pentru un copil bolnav, probleme administrative sau alte chestiuni neprevăzute ce țin de viața privată a salariatului fac parte din majoritatea raporturilor de muncă și beneficiază, nu de foarte mult, de o „recunoaștere” legală care constituie, astfel, un drept al angajatului. Ignorarea prevederilor legale și lipsa unei minime proceduri interne pentru a gestiona diversele absențe ale angajaților îl pune pe angajator în situația de a încălca drepturile angajaților săi.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
De peste 20 de ani, Codul muncii, preluând dispozițiile directivei UE privind anumite aspecte ale organizării timpului de lucru, stabilește reguli clare în privința timpului maxim de muncă în cadrul unei perioade de referință de șapte zile și a modului în care acest timp de muncă trebuie repartizat, însă iată-ne aici: în 2024 apar anunțuri de angajare care prezintă, explicit, săptămâna lucrătoare de șase zile: Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
Simona Voiculescu 
Dan Năstase 
Rebeca Bașuț 
