ACCES PREMIUM
Dacă vor angaja tineri șomeri, cu vârsta de până la 29 de ani, cei ce activează în agricultură vor putea cere autorităților sume ce vor putea ajunge, în funcție de studiile celui angajat, la cel mult 6.000 de lei, apare într-un proiect de ordonanță pus miercuri în dezbatere de către Ministerul Fondurilor Europene.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Indiferent în ce domeniu lucrează, salariații din România au dreptul de a-și diversifica periodic competențele prin participarea la programe de formare profesională. În Codul muncii și în Ordonanța Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulților este prevăzută obligația firmelor ca, o dată la doi ani în cazul celor care au cel puțin 21 de salariați, sau o dată la trei ani în cazul celor cu mai puțin de 21 de angajați, să asigure participarea acestora la o formă de pregătire profesională, cu scoatere din activitate și pe cheltuiala lor. În practică, din diverse motive, această obligație nu este întotdeauna respectată.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Conflicte individuale de muncă
Chiar dacă este doar opțională, introducerea unei clauze de conciliere într-un contract individual de muncă s-ar putea să îi pună pe angajator și pe angajat în poziția de a fi nevoiți să recurgă la conciliere, obligatoriu, înainte de a se adresa instanței. Avocații de la Voicu Filipescu consideră că instanțele ar putea decide în acest fel, dacă se va ajunge la un litigiu, iar părțile aleg să introducă direct acțiune în justiție, ocolind concilierea. În același timp, există și contraargumente la aceste lucruri, mai ales ținând cont de faptul că legiuitorul nu a prevăzut expres o competență exclusivă în sarcina conciliatorului, dacă există o clauză de conciliere în contractul individual de muncă.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Mai nou, Codul muncii stabilește că angajatorii au trei variante pentru a-și organiza activitatea de resurse umane și salarizare, însă fără să-i oblige în vreun fel să aleagă doar una dintre acele opțiuni. În acest context, Ministerul Muncii ne-a spus că angajatorii pot organiza acea activitate atât folosind variantele din Codul muncii, cât și apelând la alte variante disponibile pe piață.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Autoritatea română de protecție a datelor (ANSPDCP) a publicat, recent,
raportul de activitate pe anul 2019, unde abordează, printre altele, o serie de probleme concrete legate de prelucrarea datelor, de care multe firme se pot lovi. De la supravegherea video a salariatului, când camerele au fost instalate pentru alte scopuri (declarate), la cum pot fi obținute datele turiștilor cazați în hoteluri, aceste chestiuni se referă la aspecte practice des întâlnite în activitatea Autorității.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Contabilii pot îndeplini, pentru un angajator, doar parte din tot ce înseamnă activitatea de resurse umane, așa cum reiese din legislația în vigoare. De ce e important să precizăm asta? Pentru că o lege recentă obligă angajatorii ca, atunci când externalizează partea de resurse umane și salarizare a activității proprii,
să apeleze la un serviciu extern specializat în așa ceva. Or, în lipsa unor specializări suplimentare, contabilul poate face doar salarizare și partea de gestionare a aplicației Revisal.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
O recentă modificare a Codului muncii le permite părților la un contract
individual de muncă să insereze o clauză de conciliere în acesta, pentru a-și rezolva disputele cu ajutorul unui conciliator. Având în vedere că noua formă a Codului muncii a inclus doar câteva paragrafe despre conciliere, părțile fiind libere să prevadă o clauză de conciliere validă care să precizeze doar că disputele de muncă dintre angajator și salariat se vor rezolva prin conciliere, e important de arătat ce elemente ar trebui să conțină o clauză de conciliere, pentru a fi cât mai
eficientă posibil.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Conflicte individuale de muncă
Recent, în Codul muncii s-a introdus o prevedere ce permite angajatorului
să-și rezolve intern conflictele individuale de muncă cu salariații săi, fără să se apeleze la instanțele judecătorești (procedura este opțională). Însă în ce condiții trebuie să figureze informațiile despre conciliere atât în regulamentul intern al companiei, cât și în contractele individuale de muncă ale salariaților? Și este obligatoriu ca ambele părți să fie de acord sau nu?
Citește articolul
ACCES PREMIUM
De curând, Codul muncii a fost modificat pentru a li se permite părților la un contract individual de muncă să recurgă la conciliere, pentru soluționarea disputelor individuale de muncă. Dacă doresc să includă această posibilitate în contractul de muncă, ar fi bine pentru angajatori și salariați să se înțeleagă și cu privire la identitatea conciliatorului, pentru a nu apărea neînțelegeri cu privire la acesta, în cazul izbucnirii unui litigiu.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Angajatorii care folosesc camere de supraveghere, pentru a asigura securitatea și siguranța unor zone, nu pot să le folosească și pentru supravegherea salariaților, consideră Autoritatea națională de protecție a datelor (ANSPDCP), în
recentul său raport de activitate pentru anul 2019. Motivul principal pentru care acest lucru este interzis de legislația privind protecția datelor (în principal, Regulamentul general privind protecția datelor - GDPR - și Legea nr. 190/2018, care stabilește condițiile în care salariații pot fi supravegheați) este că supravegherea video nu se poate face pentru un scop nedeclarat.
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
Dragos Niculescu 
Manuela Rasina 
Alexandros Bakos 
Alexandru Boiciuc 
Dan Năstase 
