ACCES PREMIUM
Angajatorii nu pot folosi, în contractele de muncă, clauze prin care stabilesc în avans cuantumul pagubei pentru neîndeplinirea, de către salariat, a obligațiilor contractuale, a stabilit Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ). E vorba, în esență, de clauza penală, despre care instanța supremă a reținut că este interzisă și că, acolo unde apare, aceasta trebuie considerată nulă. Decizia a fost publicată astăzi, în Monitorul Oficial și e obligatorie tot de azi.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Mai multe persoane vor putea beneficia de taxe salariale reduse în domeniul construcțiilor, după ce regulile pentru acordarea acestora se vor schimba luna viitoare prin ordonanță de urgență. Mai precis, taxele salariale reduse se vor aplica și persoanelor care au venituri lunare brute mai mari de 30.000 de lei, în condițiile în care acest lucru nu-i posibil acum.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Salariații regiilor autonome cu specific deosebit și cei din unitățile bugetare vor putea beneficia de mai multe zile libere cu plată, potrivit unui proiect de hotărâre de guvern. Mai precis, proiectul de HG reglementează condițiile de vechime în funcție de care se oferă numărul de zile libere plătite de care salariatul poate beneficia, astfel încât nu va mai exista o prevedere specială pentru bugetarii menționați mai sus, iar ei se vor bucura de tot atâtea zile de concediu de odihnă ca cei din administrația publică.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
De luna viitoare, Guvernul va schimba condițiile în care angajatorii din domeniul construcțiilor pot beneficia de facilitățile fiscale introduse la începutul anului 2019, conform unui act normativ apărut vineri în Monitorul Oficial. Mai precis, este vorba de schimbări la condiția referitoare la cifra de afaceri realizată, la taxarea salariilor și la lista domeniilor de activitate în care se pot aplica facilitățile.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
În fața unei îmbătrâniri demografice și a unei piețe de muncă în continuă dezvoltare și transformare, populațiile viitoare din statele membre ale Uniunii Europene (UE) vor trebui să devină din ce în ce mai adaptabile. Mulțumită avansurilor tehnologice din domeniul medicinii și a unei calități ridicate a vieții, europenii se așteaptă la vieți mai lungi, mai sănătoase și mai active. Deși are o cauză pozitivă, respectiv succesele din domeniile care țin de sănătate și de standardele vieții, îmbătrânirea populației poate și, probabil, va avea efecte negative asupra economiei UE și, în special, asupra modului prin care populația activă va susține populația din ce în ce mai mare de pensionari. Asta arată un studiu recent al Comisiei Europene (CE), care a ajuns la concluzia că până în anul 2060 populația cu vârstă de muncă din UE va fi depășită cu mult de pensionari.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
În perioadele din an în care se înregistrează temperaturi extreme, fie în timpul verii, fie în timpul iernii, angajatorii sunt obligați să ia măsuri pentru protecția salariaților proprii, prevede legislația sănătății și securității în muncă (SSM). Cei care neglijează condițiile de muncă recomandate prin lege riscă amenzi de câteva mii de lei.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Burnout-ul, recunoscut oficial ca boală
La finele lunii mai 2019, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a recunoscut burnout-ul ca boală și l-a adăugat în noua clasificare internațională a bolilor, care va intra în vigoare în anul 2022. Potrivit OMS, burnout-ul, adică epuizarea prin muncă, are trei „simptome” cu ajutorul cărora poate fi recunoscut de angajatori, respectiv sentimentul de epuizare fizică și psihică, detașarea mentală vizavi de slujbă și performanțele slabe la locul de muncă.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Legislația relevantă privind protecția datelor (Regulamentul general privind protecția datelor - GDPR) și cea privind respectarea dreptului la viață privată (articolul 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului) stabilesc o serie de elemente constrângătoare pentru angajatorii care vor să își monitorizeze angajații la locul de muncă (cel mai des, acest lucru se întâmplă prin supraveghere video sau prin monitorizarea adreselor de mail de servici). Totuși, dincolo de limbajul abstract al legii, este important de văzut și anumite exemple concrete cu privire la forme permise de monitorizare a angajaților. De exemplu, un angajator ar putea să verifice mail-ul unui salariat dacă a existat o încălcare a unui drept de proprietate intelectuală. La fel, s-ar putea să fie monitorizate conversațiile angajaților dacă acestea însele ar putea implica o prelucrare neautorizată a datelor personale ale altor persoane.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Recent, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a avut oportunitatea să se pronunțe asupra elementelor ce țin de viața privată a cuiva care pot fi luate în considerare când vine vorba de angajarea unei persoane pe o poziție.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Recent, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a respins o plângere care viza concedierea unui angajat în urma folosirii unor probe privind conversațiile salariatului respectiv. Comunicațiile în cauză se încadrau în conceptul de „comunicații la locul de muncă” și s-a pus problema dacă anumite utilizări ale lor ar putea viza dreptul la viață privată și chiar încălcarea acestuia. Concret, Curtea a arătat (din nou) că există cazuri când monitorizarea conversațiilor la locul de muncă și folosirea lor în cadrul anumitor proceduri este permisă.
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
Alexandros Bakos 
Alexandru Boiciuc 
Andreea Vrabie 
