La finele lunii mai 2019, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a recunoscut burnout-ul ca boală și l-a adăugat în noua clasificare internațională a bolilor, care va intra în vigoare în anul 2022. Potrivit OMS, burnout-ul, adică epuizarea prin muncă, are trei „simptome” cu ajutorul cărora poate fi recunoscut de angajatori, respectiv sentimentul de epuizare fizică și psihică, detașarea mentală vizavi de slujbă și performanțele slabe la locul de muncă. Citește articolul
Legislația relevantă privind protecția datelor (Regulamentul general privind protecția datelor - GDPR) și cea privind respectarea dreptului la viață privată (articolul 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului) stabilesc o serie de elemente constrângătoare pentru angajatorii care vor să își monitorizeze angajații la locul de muncă (cel mai des, acest lucru se întâmplă prin supraveghere video sau prin monitorizarea adreselor de mail de servici). Totuși, dincolo de limbajul abstract al legii, este important de văzut și anumite exemple concrete cu privire la forme permise de monitorizare a angajaților. De exemplu, un angajator ar putea să verifice mail-ul unui salariat dacă a existat o încălcare a unui drept de proprietate intelectuală. La fel, s-ar putea să fie monitorizate conversațiile angajaților dacă acestea însele ar putea implica o prelucrare neautorizată a datelor personale ale altor persoane. Citește articolul
Recent, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a avut oportunitatea să se pronunțe asupra elementelor ce țin de viața privată a cuiva care pot fi luate în considerare când vine vorba de angajarea unei persoane pe o poziție. Citește articolul
Recent, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a respins o plângere care viza concedierea unui angajat în urma folosirii unor probe privind conversațiile salariatului respectiv. Comunicațiile în cauză se încadrau în conceptul de „comunicații la locul de muncă” și s-a pus problema dacă anumite utilizări ale lor ar putea viza dreptul la viață privată și chiar încălcarea acestuia. Concret, Curtea a arătat (din nou) că există cazuri când monitorizarea conversațiilor la locul de muncă și folosirea lor în cadrul anumitor proceduri este permisă. Citește articolul
Contractul individual de muncă poate înceta automat, la inițiativa uneia dintre părți sau prin acordul părților. Recent, au fost aduse modificări la Codul muncii care oferă posibilitatea salariatelor să lucreze până la vârsta de pensionare a bărbaților, după ce înainte acestora le înceta automat contractul atunci când atingeau propria vârstă de pensionare, care e mai redusă decât a bărbaților. În acest context, reamintim situațiile în care un contract de muncă poate înceta automat. Citește articolul
Angajatorii care încă folosesc versiuni mai vechi ale aplicației Registrului general de evidență a salariaților (supranumit Revisal) sunt obligați de Inspecția Muncii să folosească de azi doar cea mai recentă versiune, conform unui anunț al instituției. Citește articolul
Salariatele care, deși ajung la vârsta standard de pensionare și îndeplinesc condițiile să se pensioneze pentru limită de vârstă, dar vor să mai rămână la muncă până la 65 de ani vor trebui să ceară continuarea raportului de muncă într-un termen mai scurt decât acum, potrivit unei legi aplicabile de sâmbătă. Oricum, continuarea muncii se va putea face pentru cel mult trei ani. Citește articolul
Angajatorii sunt obligați să întocmească o politică internă privind hărțuirea la locul de muncă, conform unui act normativ care se aplică deja de câteva zile. Aceasta trebuie să conțină, printre altele, măsuri antihărțuire și o procedură de primire și soluționare a plângerilor de hărțuire ale salariaților. Citește articolul
Deși Guvernul a stabilit recent că angajatorii zilierilor au noi cheltuieli de făcut cu aceștia, taxele datorate la stat sunt în continuare mai mici decât în cazul salariaților. Așa reiese dintr-o analiză comparativă făcută de redacția noastră. Citește articolul
Oricine este concediat ilegal poate să ceară instanței sesizate cu anularea unei decizii ilegale de concediere, printre altele, reintegrarea la vechiul loc de muncă. Dacă din punct de vedere juridic lucrurile par destul de clare, trebuie să știți, din perspectiva relațiilor la locul de muncă ulterior reintegrării, ce se poate întâmpla după revenirea acolo. Acest lucru depinde, în primul rând, de angajator, însă depinde și de motivul pentru care fostul salariat a cerut reintegrarea. Citește articolul