Introducerea posibilității de a încheia actele de muncă în format electronic, semnate cu semnătură electronică, vine și cu noi reguli de control pentru inspectorii din cadrul inspectoratelor teritoriale de muncă (ITM-uri). Astfel, de duminică, inspectorii pot cere angajatorului în avans actele de muncă semnate electronic, înainte să vină efectiv la control. Totodată, avem o precizare clară că inspectorii sunt obligați să accepte actele semnate electronic, fără să le ceară și în format tipărit. Citește articolul
Angajatorii vor scăpa de necesitatea de a avea marcă temporală și sigiliu atunci când semnează electronic contracte individuale de muncă, potrivit unei legi care va modifica duminică prevederile Codului muncii. În același timp, documentul vine și cu alte schimbări legate de semnarea electronică a actelor de muncă, printre care deductibilitatea, la impozitul pe profit, a cheltuielilor suportate cu asigurarea semnăturilor electronice. Citește articolul
Perioada de probă reprezintă intervalul în care angajatorul poate testa cunoștințele și aptitudinile salariatului pentru a vedea dacă poate îndeplini sarcinile de lucru, dar și o perioadă în care salariatul poate vedea dacă îi place noul loc de muncă. Citește articolul
Modificarea apărută la început de săptămână în modelul contractului individual de muncă (CIM), privind includerea unei scurte caracterizări sau descrieri a activității pentru salariații microfirmelor, indică faptul că fișa postului, eliminată pentru același tip de angajatori în urmă cu câteva luni, nu dispare, ci, de fapt, se mută în conținutul CIM. Citește articolul
În viitorul apropiat, firmele cu mulți salariați vor trebui să aibă canale interne pentru preluarea sesizărilor de la aceștia, motiv pentru care specialiștii NNDKP au explicat recent aspectele-cheie legate de noua obligație. Măsura este prevăzută într-un proiect de lege al Ministerului Justiției, care va transpune directiva europeană privind avertizorii de integritate (sau whistleblowers, cum se spune în engleză). Citește articolul
Luna iunie a adus o serie de schimbări anunţate încă de câteva luni în legislaţia muncii, mai ales în domeniul detaşării pe teritoriul României, dar şi referitoare la mecanismul Kurzarbeit şi fondul special de garantarea a salariilor. Punctăm la final de lună cele mai importante schimbări, dar şi două iniţiative cu impact în domeniul relaţiilor de muncă ce au fost demarate tot în această perioadă. Citește articolul
Orice salariat, intenționat sau din culpă, poate săvârși la un moment dat o abatere disciplinară ori poate fi în situația în care este cercetat pentru o presupusă abatere disciplinară. În urma săvârşirii abaterii disciplinare, angajatorul poate demara o cercetare disciplinară, însă pentru a se putea apăra în mod eficient, un salariat trebuie să îşi cunoască drepturile. Citește articolul
Refuzul unei companii de a-i permite unei femei să rămână în activitate până la vârsta de 65 de ani, vârsta standard de pensionare a bărbaţilor, este discriminatoriu, potrivit unei hotărâri recente a Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD), care a aplicat o amendă de 2.000 de lei unei entități care a făcut acest lucru. Această posibilitate există, încă din 2018, după ce Codul muncii a fost modificat ca urmare a unei hotărâri a Curţii Constituţionale a României (CCR) prin care s-a stabilit că femeile pot opta, dacă vor, să îşi continue raportul de muncă până la 65 de ani, fără ca angajatorul să se poată opune. Citește articolul
Nu orice lucru pe care îl face un salariat în neconcordanţă cu munca sa poate fi considerat de către angajator ca fiind o abatere disciplinară. Pentru a putea preîntâmpina abaterile, dar şi pentru a le sancţiona la nevoie, în urma unei cercetări disciplinare, salariaţii trebuie să se informeze sau să fie informaţi de către angajator despre prevederile documentelor care cuprind regulile care nu trebuie încălcate. Citește articolul
Acordarea concediului de odihnă unui salariat nu poate fi condiţionată de trecerea unei anumite perioade de la angajare, o astfel de regulă neexistând în legislaţia muncii. Chiar şi salariatul care se află în perioada de probă are dreptul la zile de concediu de odihnă, acesta având aceleaşi drepturi ca şi angajaţii permanenţi. Citește articolul