Firmele se pot folosi în continuare de mecanismul Kurzarbeit, chiar dacă nu mai suntem în stare de alertă, până la începutul lunii iunie. Chiar și cei care ar vrea să treacă la Kurzarbeit abia de acum ar putea să o facă, legea neprecizând vreun impediment. Citește articolul
Pentru că 8 martie a fost ultima zi de stare de alertă, de azi nu mai putem vorbi de măsuri restrictive care să impună trecerea la șomaj tehnic decontat de stat. Ideal, firmele ar fi trebuit să comunice încetarea suspendării contractelor de muncă încă din 8 martie și să cheme azi la muncă angajații. Orice comunicare ulterioară e permisă, desigur, dar firmele trebuie să fie atente că vor suporta indemnizația de șomaj tehnic pentru ziua respectivă din propriul buzunar, nu cu bani de la stat. Citește articolul
Acordarea banilor de telemuncă, adică acoperirea de către firmă a unor cheltuieli generate angajatului de telemuncă, precum și aplicarea facilităților fiscale stabilite la finele lui 2020 pentru acești bani (scutirea de taxe) nu depind de starea de alertă. Facilitățile fiscale nu au fost gândite cu un termen de aplicare, iar suportarea cheltuielilor generate de telemuncă rezultă oricum din însăși Legea telemuncii. Citește articolul
Azi e prima zi fără stare de alertă, iar asta ridică deja câteva întrebări în cazul angajatorilor cu privire la mecanismele care s-au dat sau au funcționat până acum pe perioada stării de alertă, de la șomajul tehnic decontat și până la liberele plătite pentru părinți. Iată, pe scurt, ce prevede legislația în fiecare caz: Citește articolul
Cetățenii veniți din Ucraina, în contextul războiului iscat acolo, se vor putea angaja în România fără să fie nevoiți să obțină viza de ședere în scop de muncă și, în cazul în care nu au acte doveditoare, își vor putea asuma îndeplinirea condițiilor de studii sau de experiență profesională printr-o declarație pe propria răspundere, potrivit unei ordonanțe oficializate marți. Totuși, deși actul normativ a fost oficializat, trebuie să apară în curând un ordin al ministrului Muncii pentru posibilitatea aplicării efective a noutăților apărute. În paralel, acum câteva zile a fost înregistrată la Senat o propunere legislativă ce vizează același lucru, respectiv facilitarea accesului refugiaților din Ucraina la locurile de muncă din țara noastră. Din moment ce măsuri similare au fost oficializate deja, probabil că se va renunța la propunerea legislativă din Parlament. Citește articolul
Modificarea recentă a normelor de aplicare ale Legii SSM a adus o serie de schimbări cu impact asupra angajatorilor privind accidentele de muncă produse în afara României. Procedura cercetării unui astfel de eveniment s-a simplificat, prin înlocuirea unor documente necesare cu declarații pe propria răspundere, fiind introdus și un termen limită al cercetării acestor accidente. Citește articolul
Deși în OUG nr. 2/2022 e prevăzută data de 31 martie ca limită temporală pentru acordarea decontărilor pe șomaj tehnic, nu ar trebui să ne uităm exclusiv la acest termen în contextul în care azi e ultima zi de stare de alertă. Există însă a doua ipoteză de decontare care nu e afectată deocamdată de terminarea stării de alertă. Citește articolul
Normele de aplicare ale Legii securității și sănătății în muncă (SSM) nr. 319/2006 au fost modificate luni, printr-o hotărâre de Guvern publicată în Monitorul Oficial, ce prevede punerea în aplicare a noutăților privind semnarea electronică a documentelor de muncă, aduce o serie de simplificări procedurilor privind accidentele de muncă din străinătate în cazul lucrătorilor unor angajatori români, dar ce conține și modificări la declararea și cercetarea bolilor profesionale. Citește articolul
Chiar dacă Legea securității și sănătății în muncă (SSM) prevede că instruirea trebuie să se realizeze în timpul programului de lucru, în situațiile în care oprirea activității lucrătorilor ar genera probleme financiare angajatorului, această instruire poate fi făcută și în afara programului de lucru, cu condiția compensării orelor suplimentare prestate de angajați, potrivit unui răspuns dat de Dantes Nicolae Bratu, inspector general de stat al Inspecției Muncii, într-o conferință online. Citește articolul
Codul muncii prevede momentul când decizia de concediere produce efecte - comunicarea ei angajatului - dar acesta nu e ușor de anticipat întotdeauna de angajator, situațiile fiind variate în practică. Iată de ce e important să analizăm acest moment și de ce să nu trimitem angajatului adeverința și extrasul din registrul evidenței salariaților în același timp cu decizia de concediere. Citește articolul