Timpul de muncă și timpul de odihnă sunt elemente esențiale ale contractului individual de muncă. Aceste perioade sunt importante atunci când vine vorba despre drepturile salariale, calculul vechimii și contribuția la bugetul asigurărilor sociale (pensii). Pentru cei care au lucrat și cu normă întreagă, și parțială/fracționată, e important de știut care e relevanța pentru momentul pensionării în cazul fiecăruia. Citește articolul
Despre Kurzarbeit ni s-a spus, din vară, că e aplicat cu succes în Germania și că, inerent, va avea un succes similar și la noi. Greu de spus însă la acest moment. De la reglementarea de la finele verii și până acum, când reglementarea cu pricina stă să fie schimbată semnificativ de Parlament, Kurzarbeit a avut succes doar în a pune probleme de aplicare și în a ridica semne de întrebare. Factorul esențial, respectiv ajutorul financiar de la stat, este incert și pare că anul acesta nu va figura în problemă. Citește articolul
De când a apărut în legislația din România, în 2018, telemunca nu a suscitat interesul atât de mult ca anul acesta, în contextul în care pandemia COVID-19 ne forțează să ne retragem cât mai mult către propriile locuințe - inclusiv cu munca. Telemunca nu e posibilă în toate sectoarele de activitate, nici măcar în toate firmele din același sector. Ea presupune ca munca să poată fi făcută folosind tehnologia și mijloacele de comunicare, fără a mai fi nevoiți să mergem la birou. Am ales, în cele ce urmează, să răspundem la zece întrebări esențiale ce țin de acest tip de muncă. Citește articolul
Angajatorii vor putea să facă plăţi suplimentare pentru pensiile private obligatorii (Pilonul II) ale salariaţilor, sume pe care apoi le vor putea deduce din impozitul pe profit sau din cel micro, dacă un proiect depus de curând la Senat va deveni lege. Citește articolul
La Parlament s-au adoptat marți modificări la Ordonanța Kurzarbeit (OUG nr. 132/2020), prin legea de aprobare a ordonanței. În mare, putem spune că modificările simplifică mecanismul pe care firmele au avut reale dificultăți practice să-l aplice. Cum am trecut deja de jumătatea lunii, modificările legislative au șanse să intre în vigoare spre finalul lui noiembrie. Cu tot cu normele suplimentare care vor mai fi necesare, e posibil ca firmele să primească decontările de la stat abia din ianuarie. Citește articolul
Din octombrie, angajatorii au acces la o modalitate suplimentară de soluționare a disputelor individuale cu angajații - concilierea (introdusă prin Legea nr. 213/2020). Deși intenția din spatele acestei schimbări poate fi benefică, în teorie, în practică pot apărea mai multe probleme. În acest context, scoatem în evidență principalele caracteristici ale procedurii soluționării conflictelor individuale de muncă prin conciliere, aspecte ce țin de avantajele și dezavantajele acesteia, precum și chestiuni ce țin de efectivitatea acestei proceduri - dacă și cum ușurează situația angajatorilor și a angajaților, cât este de importantă cooperarea părților, pentru implementarea cu succes a unui acord de conciliere etc. Citește articolul
Solicitanții indemnizațiilor de șomaj tehnic pot să se folosească din nou de platforma aici.gov.ro pentru a trimite documentele necesare, anunță Agenția Națională de Ocupare a Forței de Muncă (ANOFM). Citește articolul
Lucrul de acasă impune în sarcina firmelor anumite cheltuieli prevăzute de lege sau, cel puțin, indicate. În mod cert, este vorba de cele ce presupun transportul acelor materiale necesare telesalariatului sau angajatului ce lucrează de acasă, dar și de altele precum cele pentru serviciile de internet. Citește articolul
Poate că pentru mulți telemunca este echivalentă cu mutarea job-ului în întregime în online, sinonimă cu "activitate 100% pe laptop", dar presupune mult mai multe condiții de atât. Telemunca presupune esențialmente folosirea tehnologiei informației și comunicațiilor, dar la fel de importantă este și o altă condiție - desfășurarea activității în alt loc decât locul de muncă organizat de angajator. Citește articolul
Dificultățile economice, transformările tehnologice, reorganizarea activității sau, pur și simplu, eficientizarea acesteia, chiar dacă nu mai sunt explicit prevăzute în Codul Muncii, pot fi cauze reale și serioase care stau la baza desființării unuia sau a mai multor posturi/funcții. Deși forma actuală a Codului nu enumeră aceste cauze și, la prima vedere, am fi tentați să credem că au fost lăsate la latitudinea angajatorului motivele care pot sta la baza desființării posturilor, aceștia pot fi obligați în instanță să probeze că a existat o cauză reală și serioasă, iar desființarea postului este efectivă. Citește articolul