Condițiile de aplicare a mecanismului Kurzarbeit, cel cu decontările de la stat pentru cei afectați de pandemie și care reduc, în starea de alertă, timpul de muncă pentru angajați, impun analizarea de la lună la lună pentru a vedea în ce măsură se pot cere apoi banii de la stat. Citește articolul
Întrucât a procedat, într-un mod neobișnuit, să oficializeze majorarea salariului minim din (aproape) jumătatea lunii, Guvernul a pus puțin în încurcătură firmele care au salariați plătiți cu minimul pe economie - și, încă și mai mult, pe cei care sunt în șomaj tehnic în perioada asta. La scurt timp după majorare, tot Guvernul a înaintat un proiect care să modifice, în teorie, aplicarea salariului minim și să-l facă valabil, legal vorbind, pentru toată luna ianuarie - dar proiectul nu a mai avansat. Astfel că, la 1 februarie, recapitulăm „saga” majorării salariale din 13 ianuarie și ce au fost sfătuiți angajatorii să facă de către specialiști: Citește articolul
Începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2021, costurile angajatorilor cu vaccinarea sunt scutite de impozitul pe venit și contribuțiile la pensii și sănătate, dacă vorbim de boli care pun în pericol sănătatea salariaților și cea publică. Conform specialiștilor EY România, facilitatea se aplică inclusiv pentru vaccinarea antigripală, nu doar pentru vaccinarea anticoronavirus. Citește articolul
Începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2021, inclusiv persoanele care au contracte de management sau de mandat beneficiază de unele facilități fiscale stabilite pentru domeniul construcțiilor, conform unei legi recente. Este vorba de scutirea de plata contribuției la sănătate (CASS) și de plata redusă a contribuției la pensii (CAS). Citește articolul
Salariul minim brut pe țară a fost majorat de la 2.230 la 2.300 de lei începând cu data de 13 ianuarie 2021, în loc ca Guvernul să fi operat modificarea la început de lună, așa cum ar fi fost normal. Acest lucru complică inclusiv situația salariaților detașați, context în care specialiștii KPMG România ne-au spus la ce trebuie să fie atenți angajatorii. Citește articolul
Atunci când încheie raportul de muncă cu un salariat, angajatorul îi poate elibera acestuia o notă de lichidare. Concret, acest document arată faptul că salariatul nu are datorii fața de firmă, dar nici invers. În prezent, documentul este opțional, așa încât angajatorul nu este obligat să-l emită. Citește articolul
Deși legislația protejează, în principal, salariații cu handicap de discriminări în raport cu salariații fără handicap, egalitatea de tratament este obligatorie chiar și atunci când vorbim numai de persoane cu handicap, a apreciat Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) printr-o decizie dată marți. Concret, se poate considera că vorbim de o discriminare dacă un angajator acordă un spor salarial anumitor lucrători cu handicap în funcție de data predării certificatului de încadrare în grad de handicap. Citește articolul
Acordarea diurnei angajaților, administratorilor, managerilor unei firme se face în condițiile legii, iar respectarea plafonului legal prestabilit și a celorlalte condiții asigură neimpozitarea acestora. E important de știut care sunt documentele necesare pentru a justifica acei bani oferiți ca diurnă, dar și ce se întâmplă dacă deplasările includ zile de repaus săptămânal. De asemenea, anul trecut, legislația ce vizează deplasările în afara țării a fost mult modificată, unele aspecte vizând inclusiv drepturile salariale și cele conexe acestora la care au dreptul detașații. Citește articolul
Companiile cu mulți angajați vor fi obligate să organizeze mecanisme și proceduri pentru cei ce raportează nereguli întâlnite în activitatea firmei sau încălcări ale legislației, potrivit unei directive europene care trebuie transpusă la noi, prin lege sau ordonanță, până în decembrie 2021. Directiva UE are ca prim scop stabilirea unor măsuri de protecție a celor care fac sesizări (sau, după cum mai sunt cunoscuți, avertizori de integritate - whistleblowers) și acoperă multe zone ale legislației europene, inclusiv cea privind siguranța alimentară, protecția datelor, sănătatea publică sau protecția mediului. Citește articolul
Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a refuzat să se pronunțe, printr-un recurs în interesul legii, asupra unei probleme des întâlnite în practică, în ceea ce privește concedierea pentru desființarea unui post: dacă există mai multe posturi similare sau identifice cu cel desființat, are angajatorul obligația să arate cum a ales persoana al cărei post urmează să fie desființat? ICCJ a considerat că instanțele sunt libere să decidă acest lucru, în funcție de circumstanțele concrete ale cauzei. De fapt, vorbim de o aplicare a legii și nu de o interpretare a ei, motiv pentru care ICCJ a refuzat să dea o decizie de interpretare asupra problemei cu care a fost sesizată. Citește articolul