Relații de muncă & Asigurări sociale

ACCES PREMIUM

Concediul de odihnă este un drept nepatrimonial și imprescriptibil. Salariații au dreptul să ridice pretenții în privința lui chiar și mai târziu

Concediul de odihnă anual reprezintă un drept al salariaților și corespunde obligației angajatorului de a-l acorda, în natură, în fiecare an. Codul muncii interzice atât limitarea dreptului salariaților la concediul de odihnă, cât și renunțarea la acest drept, în tot sau în parte. Faptul că cel care nu și-a luat concediul la timp și mai are o perioadă de 18 luni, de anul următor, pentru a și-l lua nu înseamnă că poate să mai ridice pretenții cu privire la concediul respectiv doar în acea perioadă și nu și ulterior.  Citește articolul

ACCES PREMIUM

Proiect de directivă europeană

Toți salariații din UE ar putea căpăta dreptul de a fi inaccesibili în afara programului de lucru. Ce vor risca angajatorii

Autoritățile europene lucrează la un proiect de directivă prin care angajatorii vor fi obligați să respecte un nou drept al salariaților - cel de a fi inaccesibili în afara orelor de lucru. Cu alte cuvinte, salariații nu vor trebui să răspundă la apeluri telefonice, la SMS-uri sau la e-mail-uri legate de muncă înainte sau după program. Măsura, care ar urma să se aplice în toate statele membre ale Uniunii Europene, este gândită tocmai în contextul în care criza epidemiologică a dus la creșterea numărului de salariați care lucrează de la distanță. Citește articolul

ACCES PREMIUM

CJUE: Gărzile în regim de permanență reprezintă timp de lucru dacă limitările impuse îl împiedică pe angajat să-și gestioneze timpul liber

Perioada de gardă poate fi calificată, potrivit legislației europene, fie ca perioadă de repaus, fie ca timp de lucru. Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) subliniază, recent, că atunci când limitările impuse de angajator, de reglementări naționale sau de contracte colective ajung să-l împiedice pe angajat să facă ce dorește cu timpul său liber nu mai vorbim de timp de repaus nici în situațiile în care angajatul, în perioadele de permanență, nu muncește efectiv pentru angajator. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Jurisprudență utilă

Desființarea postului nu poate fi motiv de concediere a celui care se află în plata stimulentului de inserție. Angajatorul poate fi obligat la despăgubiri semnificative

Angajatorii nu pot termina contractele celor care se află în plata stimulentului de inserție, cu mici excepții, ce țin de „sănătatea economică a firmei”. Firmele nu pot să invoce nici decizia de desființare a postului, riscând să ajungă în fața judecătorului și să plătească nu doar salariile din urmă.  Citește articolul

ACCES PREMIUM

UPDATE Oficial: În 2021, banii din contribuția pentru muncă se vor împărți altfel decât stabilește Codul fiscal

Singura dintre cele trei contribuții sociale obligatorii ce cade în responsabilitatea angajatorilor, respectiv contribuția asiguratorie de muncă (CAM), se va împărți, în 2021, altfel decât stabilește legislația fiscală din țara noastră, potrivit legii bugetului de stat pe acest an, ce a fost oficializată marți. De fapt, de la apariția CAM, împărțirea banilor din această contribuție s-a făcut după regulile stabilite de legile bugetului, nu de Codul fiscal. Citește articolul

ACCES PREMIUM

UPDATE Proiect respins definitiv: Angajatorii să dea bani salariaților pentru biciclete de serviciu

Astăzi, deputații au respins definitiv proiectul ce prevedea că salariații ar fi putut primi de la angajator tichete de bicicletă, ceea ce înseamnă că măsura nu va ajunge să se aplice. Tichetele ar fi urmat să aibă un dublu scop: achiziționarea unei biciclete pentru a face naveta de acasă la serviciu și înapoi (o subvenție de 1.500 de lei o dată la trei ani) și acoperirea unei părți a costului de transport cu bicicleta (maximum 300 de lei pe an). Citește articolul

ACCES PREMIUM

Controalele programate de ITM pentru perioada aprilie - iunie 2021: Ce domenii sunt vizate

Inspecţia Muncii va face, în cel de-al doilea trimestru al anului, o serie de verificări legate de regulile de sănătate şi securitate în muncă (SSM), precum şi cele aplicate în contextul pandemiei de coronavirus, descoperirea muncii nedeclarate şi verificarea înregistrărilor în Revisal. Citește articolul

ACCES PREMIUM

CE: Angajații ar trebui să aibă dreptul să cunoască nivelul celorlalte salarii din firmă. Propuneri europene pentru transparența salarială

Deși este prezent în foarte multe acte normative, principiul „pentru muncă egală, salariu egal” nu este întotdeauna respectat. Pentru a constata dacă a fost sau nu încălcat acest principiu se impune în primul rând compararea salariilor, iar în contextul în care, tot prin acte normative, au fost stabilite reguli în privința confidențialității veniturilor salariale, apar situații în care probele nu pot fi administrate. Comisia Europeană vine însă cu o propunere: Citește articolul

ACCES PREMIUM

Cine și cum negociază contractul colectiv de muncă?

Contractul colectiv de muncă este atât un izvor specific de dreptul muncii, fiind stabilite drepturile și obligațiile părților, dar și instrumentul care asigură buna desfășurare a relației de muncă. Fiind un act juridic aplicabil tuturor salariaților, în funcție de nivelul la care s-a negociat și semnat, reprezentanții părților trebuie să îndeplinească anumite condiții și să fie în mod expres desemnați pentru negocierea și semnarea unui contract/acord colectiv de muncă. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Propunere legislativă: Telemunca va fi făcută de oriunde, fără a mai fi nevoie de acordul firmei

Salariaţii care sunt încadraţi în telemuncă ar putea să lucreze de oriunde doresc, fără a notifica sau a avea acordul angajatorului, iar în aceste tipuri de contractele de muncă nu vor mai fi stabilite orele şi zilele în care salariatul îşi va desfăşura activitatea, potrivit unei propuneri înregistrate recent la Senat. Citește articolul