ACCES PREMIUM

UPDATE De-acum, angajatorii pot compensa munca suplimentară a salariaților cu zile libere plătite într-un termen mai lung

De marți, angajatorii au la dispoziție 90 de zile în decursul cărora să compenseze orele muncite suplimentar de salariat cu ore libere plătite. Anterior modificării aduse Codului muncii, termenul disponibil era de 60 de zile. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Directiva „whistleblowers”: Cum trebuie să se pregătească firmele pentru a soluționa raportările făcute de avertizorii de integritate

Aflată încă la stadiul de proiect, o viitoare lege care transpune o directivă europeană importantă urmează să impună firmelor cu mai mulți angajați un nou set de reguli - și, implicit, un set suplimentar de proceduri și „hârtii”, chiar dacă doar la nivel electronic. Vorbim de legea privind protecția avertizorilor de integritate („whistleblowers”), cei care aduc la lumină fapte ce constituie încălcări ale legii. Ce vor trebui să facă multe companii, în doi ani? Să stabilească proceduri interne de raportare a acestor fapte, să se asigure de protecția avertizorilor și de confidențialitatea procesului de raportare, dar și să desemneze anumiți responsabili. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Hărțuirea la locul de muncă: Cum poate fi dovedită. Măsurile ce pot fi dispuse de instanță

Pentru a putea demonstra că este victima unei hărțuiri morale la locul de muncă, unui salariat i se recomandă să păstreze orice dovadă scrisă a unui astfel de comportament. În plus, chiar și lipsa de răspuns a unui angajator la o plângere ce vizează hărțuirea la locul de muncă reprezintă o probă la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) sau chiar o instanță de judecată ce poate duce la aplicarea de sancțiuni angajatorului. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Punerea salariatului în timpul liber la dispoziția angajatorului: Ce trebuie să conțină documentele de muncă

În unele sectoare de activitate, angajatorul poate solicita salariaților să fie disponibili în timpul lor liber pentru remedierea cât mai rapidă a unor anumite probleme care pot apărea. Totuși, o astfel de cerință a angajatorului nu poate fi impusă unilateral, iar timpul petrecut “în așteptare” de către salariat trebuie recompensat. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Prevenirea hărțuirii morale și a discriminării, obligatorie pentru angajatori. Ce instrumente practice au pentru conformare

Lipsa unei proceduri împotriva hărțuirii morale sau a discriminării la locul de muncă nu le poate aduce angajatorilor doar o amendă, care în unele cazuri poate ajunge și la 200.000 de lei, sau daune-interese în cazul în unei decizii judecătorești, însă poate duce chiar și la o reputație proastă ca angajator. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Anunțurile de recrutare: Ce criterii (nu) pot fi considerate discriminatorii

Anunțurile de recrutare în care se menționează că cei interesați trebuie să aibă domiciliul într-o anumită localitate, să aibă stagiul militar satisfăcut sau ca respectivul candidat să nu se afle în conflict cu firma sunt doar câteva dintre criteriile pe care Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) le-a stabilit în acest an ca fiind discriminatorii. Însă se poate considera discriminatoriu un criteriu care specifică faptul că este necesară cunoașterea și posibilitatea de a vorbi într-o limbă străină sau că sunt căutate doar femei de o anumită vârstă? Citește articolul

ACCES PREMIUM

Eliminarea sistematică a unui salariat din proiecte poate fi considerată hărțuire morală la muncă

Hărțuirea morală este un comportament sancționabil încă puțin cunoscut în rândul salariaților, dar și al unor angajatori, deși a fost introdus în legislația noastră de peste un an. Dacă stresul și epuizarea fizică sunt două aspecte pe care hărțuirea morală o poate lua la locul de muncă, un lucru mai puțin cunoscut este și că sub același aspect intră și scoaterea în mod constant a unui salariat din proiecte sau activitățile de zi cu zi ale firmei. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Condițiile în care angajatorul poate afla dacă un salariat are alte contracte de muncă sau venituri

Când un salariat semnează un contract individual de muncă (CIM) și declară că la acel angajator are funcția de bază, de acolo va primi tichete de masă, dacă firma respectivă oferă, și asupra respectivului venit se va aplica deducerea personală, dacă salariul este până în 3.600 lei pe lună. Dacă timpul și experiența îi permite, salariatul poate avea și alte CIM-uri, indiferent că sunt cu normă întreagă sau parțială, acest lucru fiind permis de Constituție și de Codul muncii. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Cum ar putea să-i recompenseze firmele pe salariații care se vaccinează ca să nu-i discrimineze pe ceilalți?

Dacă am stabilit că o politică prin care încerci să-i îndrumi pe angajați să se vaccineze nu e discriminatorie și că poți inclusiv să-i recompensezi într-un fel pe cei care o fac, fără ca asta să fie considerat discriminatoriu față de ceilalți, care ar fi condițiile de construire a unor astfel de politici pro-vaccinare? Citește articolul

ACCES PREMIUM

Situații în care angajatul nu poate fi trecut ca absent nemotivat

Codul muncii stabilește că absențele nemotivate ale salariatului pot duce la suspendarea contractului individual de muncă, dacă în documentele de muncă este prevăzută această măsură, doar că absența nemotivată nu poate fi trecută celor care s-au prezentat la locul de muncă, însă nu au respectat programul de lucru. Citește articolul