ACCES PREMIUM
În condițiile în care criza sanitară se prelungește, iar semnalele de revenire economică sunt modeste, guvernul suplimentează măsurile de sprijin financiar destinate angajaților și angajatorilor. Acestea au drept scop, pe de o parte, menținerea sub control a ratei șomajului, care a înregistrat creșteri în ultima perioadă, și, pe de altă parte, susținerea companiilor pentru a-și asigura o funcționare optimă pe perioada de restrângere a activității. Astfel, prin Ordonanța de Urgență 132/2020, a fost aprobată aplicarea modelului nemțesc Kurzarbeit în România, care presupune subvenționarea de către stat a timpului redus de muncă.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
O directivă a Uniunii Europene (UE) ce va trebui transpusă de statul român până în 2 februarie 2022 urmărește să modifice regulile aplicabile controalelor (atât în trafic, cât și la sediile firmelor de transport), în privința detașării transnaționale a șoferilor, pentru a se facilita verificarea conformării firmei de transport cu normele europene privind detașarea.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Firmele care folosesc vehicule mari pentru transportul de mărfuri sau de persoane nu mai au voie să-și plătească șoferii în funcție de cât de rapizi sunt, conform unui nou regulament european care se aplică direct în toate statele membre ale Uniunii, deci inclusiv în România. Schimbarea a fost făcută din motive de siguranță rutieră.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Începând de astăzi, angajatorii încep să primească bani de la stat pentru decontarea a 41,5% din salariile lucrătorilor reveniți din șomaj tehnic, conform unui anunț de sâmbătă al ministrului muncii, Violeta Alexandru. Mai precis, aceasta se referă la banii ceruți de angajatori, în sistem decont, pentru salariile plătite în luna iunie 2020, pentru care s-au depus cereri în iulie 2020. Totodată, ministrul a atras atenția asupra greșelilor pe care angajatorii le-au făcut la transmiterea documentației de decont.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Începând din data de 21 august, angajatorii sunt notificați prin e-mail dacă salariații urmează să iasă la pensie pentru limită de vârstă, a anunțat ministrul muncii pe rețelele de socializare. Notificarea vine cu trei luni înainte de data la care angajații respectivi vor deveni pensionari, așa că primii vizați sunt salariații ce urmează să se pensioneze în luna noiembrie 2020.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
După cum am observat deja, pandemia a schimbat fundamental modul în care angajații lucrează astăzi, iar prezența în clădirile de birouri a fost înlocuită rapid cu munca de acasă și, în curând, cu munca de oriunde în lume, în locuri în care acum un an părea imposibil să muncești. Totuși, mirajul "work-from-anywhere" poate atrage anumite provocări în materie fiscală și juridică, care trebuie luate în considerare în egală măsură și de angajatori, dar și de salariați.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR) și legislația din domeniul protecției datelor îi obligă pe angajatori să se asigure că orice monitorizare a salariaților și a comunicațiilor acestora se face cu respectarea unor garanții (de exemplu, informare sau proporționalitate între măsura invazivă de monitorizare și drepturile salariatului de a le fi respectată confidențialitatea datelor personale). Practica unei Autorități de supraveghere europene, din domeniu, pare să demonstreze că ideea de comunicații și date personale include destul de multe activități, în acest context, inclusiv istoricul căutărilor de pe browser-ul de internet folosit la serviciu.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Dovedirea faptelor de hărțuire morală la locul de muncă este o sarcină ce revine atât angajatului, cât și angajatorului, potrivit noilor reglementări din legislația muncii în materie de hărțuire. Anca Zegrean, Head of Labor Practice la Biriș Goran, a explicat pentru avocatnet.ro că pentru a dovedi hărțuirea morală la locul de muncă, angajatul trebuie să vină cu probe concrete (mesaje, martori etc.), iar angajatorul trebuie să demonstreze că s-a conformat obligațiilor legale și a investigat situația reclamată de către salariat.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Analiză
Recenta (re)introducere a coșului minim de cumpărături ca un element pentru calcularea salariului minim anual, de către Guvern, pare să promită stabilirea unui venit minim pentru angajați care să reflecte anumite necesități ale lor (inclusiv cea de vacanță și de educație). Însă întrebarea care apare, având în vedere gradul de abstractizare al actului normativ ce readuce coșul minim de cumpărături în criteriile pentru stabilirea salariului minim, e care este contribuția reală a acestui element la stabilirea veniturilor minime pentru angajați.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
După ce parlamentarii au adoptat o lege prin care se dorea stabilirea unei modalități efective de calculare a salariului minim, prin raportare la coșul minim de consum, actul normativ a intrat în vigoare în 17 august. Adoptarea și oficializarea schimbărilor nu au fost simple, însă, din cauză că a fost sesizată Curtea Constituțională (CCR) cu o obiecție de neconstituționalitate. Curtea de contencios constituțional a decis, însă, că propunerea legislativă este conformă cu legea fundamentală. În acest context, salariul minim, în viitor, va fi stabilit în funcție de coșul minim de consum, acum că există și elemente concrete de calculare a valorii acestuia.
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
Deloitte România 
Alexandros Bakos 
Alexandru Boiciuc 
Simona Voiculescu 
EY Romania 
Andreea Tutulan 
