Regimul sancționatoriu din Codul muncii a fost modificat de Legea 283/2022, care a intrat de curând în vigoare. Odată cu modificările legislative, au fost introduse amenzi noi, iar o altă sancțiune deja prevăzută a suferit ajustări. Citește articolul
De-acum, acordul scris între angajatorul-microîntreprindere și salariații lui privind evidența orelor de muncă nu mai este necesar, după ce OUG 37/2021 care l-a introdus a fost abrogat de astăzi. Actul normativ este cel care a eliminat regulamentul intern și fișele de post și care a fost respins de deputați la trecerea prin Parlament. Prin dispariția acestui acord înseamnă că angajatorul va putea să țină evidența așa cum dorește, însă îi rămâne obligația legală de a anunța salariații despre modalitatea aleasă în mod unilateral. Citește articolul
Munca nedeclarată este, în principal, un fenomen care afectează atât angajatorii de bună-credință, cât și persoanele care fie acceptă o astfel de variantă, fie nu cunosc riscurile la care se expun, fiind în continuare depistate de Inspecția Muncii foarte multe situații în care dispozițiile legale sunt încălcate. Dacă acest fenomen s-ar diminua, în timp, ar putea însemna reducerea taxării muncii. Citește articolul
Deși fenomenul era cunoscut cu mult înainte să fie reglementat de legislația din domeniu, munca subdeclarată sau "la gri" a primit o definiție și o amendă în Codul muncii toamna trecută. Chiar dacă, în urma controalelor efectuate de Inspecția Muncii, nu au fost evidențiate amenzi aplicate pentru munca "la gri", acest fenomen este vizat de controalele ITM-ului programate pentru acest an. Citește articolul
În condițiile în care în timpul stării de alertă, în contextul pandemiei de coronavirus, există obligația de a trimite cel puțin jumătate dintre salariați în telemuncă, considerăm că este important ca firmele să știe că reglementarea aceste activități prin Legea telemuncii conține și sancțiuni ce pot ajunge până la 10.000 lei. Citește articolul
Al doilea an de pandemie a adus o accelerare a procesului de digitalizare a relațiilor și documentelor de muncă. Legea telemuncii a fost adaptată nevoilor actuale, contractele de muncă au putut fi încheiate de la distanță, cu ajutorul semnăturii electronice, dar au fost și majorate sau introduse noi amenzi care vizează angajatorii. Le prezentăm pe toate în acest top al modificărilor din acest an. Citește articolul
Codul muncii a suferit nu mai puțin de nouă modificări în acest an. De la eliminarea unor obligații referitoare la documentele de muncă, la introducerea semnăturii electronice în relațiile de muncă, noi amenzi și obligații, le prezentăm pe toate în ordinea apariției lor de la începutul lui 2021. Citește articolul
Pentru fiecare salariat care primește salariul cu întârziere, inspectorii de muncă pot da firmelor câte o amendă de până la 10.000 de lei - dar amenda asta a intrat în Codul muncii abia în octombrie anul acesta. Din cod lipsea această sancțiune directă pentru firme - tot ce puteau să facă inspectorii era să ceară angajatorilor să remedieze problema, adică să plătească salariații la timp, dar situațiile erau privite ca niște conflicte de drepturi între părțile din contractul de muncă pe care instanțele le soluționau. Citește articolul
Luna octombrie a adus modificări în Codul muncii, un nou salariu minim pe care firmele îl pot „opera” în acte până spre final de an, dar și multe reguli noi ce țin de prevenirea răspândirii COVID-19 cu aplicare la locul de muncă - trecerea la telemuncă cu măcar de jumătate de angajați, acolo unde se poate lucra așa, masca obligatorie la birou pentru toată lumea ș.a.m.d. În plus, Guvernul a dat undă verde decontărilor pentru șomaj tehnic, care urmează să fie cerute începând de lunea viitoare pentru octombrie. Citește articolul
Munca subdeclarată sau, după cum este numită în mod curent, munca “la gri” reprezintă acea situație în care, în acte, salariatul are un venit mic, dar, în realitate, primește mai mulți bani, prin metoda “salariului în plic”. În această lună, Codul muncii a fost modificat, astfel încât acum legislația incriminează, alături de munca “la negru”, și munca subdeclarată. În cazul în care acceptă munca “la gri”, salariații pierd o parte dintre beneficiile date de munca declarată, riscând inclusiv o pensie mai mică decât cea pe care ar fi primit-o dacă ar fi lucrat în condiții perfect legale. Citește articolul