Relații de muncă & Asigurări sociale

ACCES PREMIUM

UPDATE Ce trebuie să știe firmele care detașează în România mai mult de 12 luni cu privire la aplicarea drepturilor extinse pentru detașați

Ca regulă, cei care detașează în România peste 12 luni trebuie să asigure angajaților mai multe drepturi conform legislației noastre. Dacă detașează între 12 și 18 luni, firmele ar putea să ceară aplicarea unui regim derogatoriu, adică să nu fie obligate să garanteze mai mult decât pentru cei detașați până în 12 luni - însă pentru asta e nevoie să anunțe inspectoratul teritorial de muncă. Acum avem și o procedură și un model de document pentru a face asta, aduse de un act normativ publicat vineri în Monitorul Oficial. Citește articolul

ACCES PREMIUM

UPDATE Noua declaraţie pentru detaşarea pe teritoriul României, disponibilă firmelor

Modificările aduse normelor de aplicare ale Legii detaşării transnaţionale, oficializate recent printr-o hotărâre de Guvern, prevăd şi noua formă a declarației pe care trebuie să o depună firmele care detașează pe teritoriul țării noastre la inspectoratele de muncă. Citește articolul

ACCES PREMIUM

UPDATE Normele de aplicare ale Legii detaşării transnaţionale, modificate oficial

Cei care detaşează salariaţi în România peste 12 luni nu sunt obligaţi să garanteze mai mult decât pentru cei detaşaţi sub acest interval, dacă cer aplicarea unui regim derogatoriu prin anunţarea inspectoratului teritorial de muncă, după ce normele metodologice privind detaşarea salariaţilor au fost modificate recent pentru a le corela cu legislaţia aplicabilă din vara anului trecut. Citește articolul

ACCES PREMIUM

La cât timp după angajare are dreptul salariatul să intre în concediu medical

Salariaţii care îşi desfăşoară activitatea în baza unui contract individual de muncă au dreptul la concedii şi indemnizaţii medicale. Nu există în Codul muncii şi nici în OUG nr. 185/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de sănătate sau în normele de aplicare ale OUG 185 nicio referire legată de perioada de timp care trebuie să treacă de la angajarea unui salariat şi posibilitatea depunerii unui concediu medical de către acesta. Singura problemă care apare este legată de faptul dacă salariatul îndeplineşte sau nu stagiul minim de cotizare. Citește articolul

ACCES PREMIUM

CNCD: Este discriminare dacă i se refuză unei femei dreptul de a lucra până la vârsta de pensionare a bărbaţilor. Angajatorul riscă amenzi

Refuzul unei companii de a-i permite unei femei să rămână în activitate până la vârsta de 65 de ani, vârsta standard de pensionare a bărbaţilor, este discriminatoriu, potrivit unei hotărâri recente a Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD), care a aplicat o amendă de 2.000 de lei unei entități care a făcut acest lucru. Această posibilitate există, încă din 2018, după ce Codul muncii a fost modificat ca urmare a unei hotărâri a Curţii Constituţionale a României (CCR) prin care s-a stabilit că femeile pot opta, dacă vor, să îşi continue raportul de muncă până la 65 de ani, fără ca angajatorul să se poată opune. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Whistleblowers: Ce variante are un angajator pentru a implementa regulile privind avertizorii de integritate, potrivit specialiștilor

În viitorul apropiat, angajatorii mari vor trebui să implementeze un sistem de raportare a eventualelor încălcări ale legii, care să îi protejeze pe cei care fac sesizări, cunoscuți și drept avertizori de integritate -- whistleblowers --, în sensul în care, cât timp dezvăluirile sunt făcute cu bună-credință, aceștia să aibă certitudinea că nu sunt expuși unor sancțiuni. Acest sistem va trebui, conform specialiștilor, să fie unul electronic, dar care să fie însoțit, la rândul lui, și de varianta de raportare în sistem fizic, indiferent de fiabilitatea celui tehnic deja implementat. De asemenea, pe lângă aceste sisteme, angajatorii ar trebui să creeze și politici integrate privind primirea și soluționarea raportărilor și training-uri de conformitate, să desemneze o persoană independenă și imparțială pentru a soluționa alertele, să facă orice modificări contractuale s-ar impune și, mai ales, să realizeze o comunicare internă și externă coerentă. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Angajații care au dreptul la libere suplimentare - trebuie să le incluzi în contracte sau e suficientă legea?

În legislație există prevederi care le dau anumitor angajați dreptul la libere suplimentare. În cazul unui nou angajat sau a unuia care ajunge să se încadreze într-una dintre categoriile „speciale” în timpul raportului de muncă, e nevoie ca firma să prevadă acordarea acestor zile undeva sau e suficient că ele sunt prevăzute de lege pentru a fi acordate? Explicații de la un specialist: Citește articolul

ACCES PREMIUM

Concediul de odihnă: La cât timp după angajare îşi poate lua un salariat zile libere

Acordarea concediului de odihnă unui salariat nu poate fi condiţionată de trecerea unei anumite perioade de la angajare, o astfel de regulă neexistând în legislaţia muncii. Chiar şi salariatul care se află în perioada de probă are dreptul la zile de concediu de odihnă, acesta având aceleaşi drepturi ca şi angajaţii permanenţi. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Programul hibrid: În ce măsură pot combina angajatorii telemunca sau munca la domiciliu cu munca de la birou

În condițiile relaxării restricțiilor impuse de pandemia de coronavirus, tot mai mulți angajatori iau în calcul revenirea la birou, încercând totodată să păstreze, chiar și parțial, posibilitatea ca salariații să își desfășoare activitatea în continuare și în regim de telemuncă. Însă, în contextul unui astfel de program hibrid, în ce măsură este posibilă alternarea prezenței la birou cu telemunca sau munca la domiciliu? Există, potrivit specialiștilor, doar varianta în care se poate opta pentru un program hibrid de telemuncă și muncă de la birou. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Chiar și pe perioada suspendării CIM, angajații trebuie să respecte anumite obligații - dar pot fi sancționați pentru nerespectarea lor?

Să ai contractul de muncă suspendat ori, mai bine spus, raportul de muncă să fie suspendat înseamnă să nu muncești pentru angajatorul respectiv în acea perioadă - orice ar presupune asta (altfel, se consideră că e muncă nedeclarată, „la negru”). Dar oare înseamnă asta că în perioada respectivă, de suspendare, nu mai ai nicio obligație față de firmă? Nu chiar. În ce măsură se poate vorbi de o abatere disciplinară în perioada suspendării contractului de muncă, când, de pildă, angajatul ajunge să divulge unele informații legate de muncă sau în alte situații prin care, în mod vădit, își încalcă obligațiile asumate ca angajat? Citește articolul