Introducerea în Codul muncii, „în clar”, a unei sancțiuni în cazul nerespectării unei obligații asumate prin principalul act care stă la baza relației de muncă, contractul individual de muncă, poate speria angajatorii care, poate fără intenție, întârzie plata salariilor. Doar că dacă privim numai „presiunea” pusă pe angajator, iar nu și dificultățile în care e pus un salariat care nu mai are niciun venit, ignorăm caracterul sinalagmatic al contractului de muncă. Citește articolul
Deși locul de unde lucrează în telemuncă nu mai trebuie menționat din primăvara acestui an, asta nu înseamnă că salariații pot pleca în altă țară și să lucreze în aceleași condiții ca și cum ar fi făcut-o de acasă, de exemplu, fără a anunța angajatorul. Pentru a nu se expune riscurilor care apar o dată cu ocazia prezenței unui salariat de-al său pe teritoriul altei țări, angajatorul poate decide limitarea dreptului de a lucra în telemuncă pe teritoriul României. Citește articolul
Din 20 octombrie 2021, angajatorii care întârzie cu mai mult de o lună achitarea salariilor vor risca să fie amendați cu până la 10.000 lei pentru fiecare angajat neplătit la timp, conform unor modificări recente. În acest context, cei de la ONV Law avertizează că noua sancțiune ar putea pune mari probleme firmelor corecte care trec temporar prin dificultăți financiare. Citește articolul
Orele suplimentare sunt reglementate expres de legislația muncii, iar recompensarea lor poate lua două forme: ore libere plătite sau un spor la salariu care nu poate fi mai mic de 75% din salariul de bază. Totuși, dacă angajatorul nu oferă niciuna din aceste variante, salariatul nedreptățit are două variante, ambele costisitoare pentru cel dintâi, plângere la Inspecția Muncii, ce se poate solda cu o amendă contravențională, și înaintarea unei acțiuni în instanță pentru recuperarea drepturilor bănești, ce poate avea ca urmări implicații financiare sau chiar penale. Citește articolul
Pe perioada șomajului tehnic pot apărea situații în care angajatul are nevoie de concediu medical sau de un alt tip de concediu și indemnizație la care legea îi dă dreptul. De aceea, e important de știut care situații prevalează înaintea altora. Acum, că șomajul tehnic e decontat din nou de stat, merită să readucem în discuție aceste situații: Citește articolul
Un buget lunar de beneficii extrasalariale flexibile poate însemna pentru salariat, anual, un avantaj net mai mare decât dacă firma i-ar fi acordat suma respectivă ca venit salarial, întrucât numeroase dintre beneficiile extrasalariale pe care le preferă angajații (abonamente medicale și bani de vacanță) sunt, în anumite plafoane, însoțite de scutiri de taxe. Citește articolul
Deși văzute că o metodă de acumulare a experienței de către tineri, programele de internship pot fi folosite și de către salariații cu experiență în câmpul muncii care doresc să își schimbe domeniul de activitate sau să practice într-o anumită specializare. Citește articolul
Reducerea sau întreruperea unei ramuri sau a întregii activități a angajatorului poate duce la luarea deciziei de a trece în șomaj tehnic salariații care nu mai au ce să presteze, însă această reducere/ întrerupere ar putea să nu afecteze întregul personal al firmei. Pe altă ramură a activității, angajatorul ar putea descoperi că are nevoie de oameni mai mulți, în această situație am vrut să aflăm dacă o firmă poate face recrutări noi, chiar dacă are salariați cu contractul de muncă suspendat. Citește articolul
Condițiile economice actuale provocate de pandemia de coronavirus readuce în atenția firmelor șomajul tehnic, mai ales că, de curând, el este din nou decontat de stat. Totuși, angajatorii trebuie să știe că o dată ce trimit în șomaj tehnic salariații trebuie să le suspende contractele de muncă, iar rechemarea acestora la serviciu se poate face doar dacă contractul este reactivat. Firmele care procedează contrar riscă amenzi de până la 200.000 lei, precum și pierderea indemnizației primite de la stat. Citește articolul
Un contract de muncă poate înceta de drept, prin acordul părților sau ca urmare a voinței unilaterale a angajatorului ori salariatului, însă fiecare soluție are particularitățile sale, iar părțile au atât drepturi, cât și obligații. Contractul individual de muncă are la bază acordul de voințe al părților, salariat și angajator, de a constitui, modifica ori stinge un raport de juridic, cel de muncă fiind specific și reglementat distinct de Codul muncii. Citește articolul