Deși poate părea relativ simplă, chestiunea suspendării contractelor de muncă nu e chiar un subiect ușor din Codul muncii. Cu atât mai mult cu cât aplicarea incorectă a legii poate fi extrem de dezavantajoasă, în primă fază, pentru salariat, dar și pentru angajator, ulterior, când face obiectul unei verificări a autorităților. E cazul suspendării contractelor în cazul concediilor fără plată. Angajatorii se folosesc adesea de acest tip de concediu pentru că le permită să-l păstreze „agățat” pe angajat, dar să nici nu-l plătească pe perioada cât acesta nu vine la muncă. Ceea ce ignoră, de multe ori, firmele e că concediul fără plată nu e din inițiativa angajatorului, ci a angajatului, iar cel dintâi poate să refuze cererea. De aceea, e cazul să ne mai uităm o dată asupra situațiilor de suspendare a contractelor de muncă, întrucât, de cele mai multe ori, se impune aplicarea unui alt tip de suspendare: Citește articolul
În detrimentul angajaților și, adesea, din cauza necunoașterii legii de către aceștia, firmele aleg să-i trimită acasă pe angajați, în concediu fără plată, deși nu angajatorul are inițiativa acestui concediu, când situația economică a firmei o impune. Trimiterea acasă a angajaților, fără plată, fără suspendarea corespunzătoare a contractului de muncă pe motivul șomajului tehnic, nu este altceva decât un abuz al angajatorilor - pentru care pot fi amendați. Citește articolul
În contextul numărului în creștere de îmbolnăviri cu COVID-19 la nivel național, tot mai mulți angajatori se vor confrunta cu situații în care salariații lor vor intra în carantină, fie pentru că sunt contacți direcți, fie că sunt confirmați cu virusul SARS-CoV-2. Totuși, ce este de făcut în contextul în care un salariat vaccinat sau vindecat, care este astfel exceptat de la măsura carantinării, anunță că este contact direct, iar angajatorul vrea să-și protejeze personalul de o eventuală îmbolnăvire? Citește articolul
Angajații ar putea avea în sfârșit acces la Registrul de evidență a salariaților - pe cont propriu și pe cale electronică, aceștiar ar putea să confrunte cele promise de angajator și cele declarate sau nedeclarate în evidențele autorităților. Prin planul pentru care România va primi 29,2 miliarde de euro ar urma să se implementeze Revisalul online, care va ușura activitatea angajatorului, pe de o parte, dar va oferi mai multă transparență față de angajați. Citește articolul
Din această vară, cei care se vaccinează beneficiază de o zi liberă pentru fiecare doză de inoculare împotriva COVID-19 efectuată, pe baza Legii 221/2021. Dacă la momentul în care legea a intrat în vigoare era vorba doar de două doze, în cazul vaccinurilor cu rapel, sau de doză unică, în cazul vaccinului Johnson&Johnson, în prezent, odată cu startul campaniei de vaccinare cu cea de-a treia doză, prevederile actului normativ se aplică și în cazul ultimei doze. Atâta timp cât primesc de la salariați documentele doveditoare, firmele nu se pot opune încuviințării acestor libere, pentru că dreptul la acestea e prevăzut de lege. De asemenea, legea e destul de clară asupra faptului că liberele sunt plătite de angajator. Citește articolul
În unele sectoare de activitate, angajatorul poate solicita salariaților să fie disponibili în timpul lor liber pentru remedierea cât mai rapidă a unor anumite probleme care pot apărea. Totuși, o astfel de cerință a angajatorului nu poate fi impusă unilateral, iar timpul petrecut “în așteptare” de către salariat trebuie recompensat. Citește articolul
Anunțurile de recrutare în care se menționează că cei interesați trebuie să aibă domiciliul într-o anumită localitate, să aibă stagiul militar satisfăcut sau ca respectivul candidat să nu se afle în conflict cu firma sunt doar câteva dintre criteriile pe care Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) le-a stabilit în acest an ca fiind discriminatorii. Însă se poate considera discriminatoriu un criteriu care specifică faptul că este necesară cunoașterea și posibilitatea de a vorbi într-o limbă străină sau că sunt căutate doar femei de o anumită vârstă? Citește articolul
Când un salariat semnează un contract individual de muncă (CIM) și declară că la acel angajator are funcția de bază, de acolo va primi tichete de masă, dacă firma respectivă oferă, și asupra respectivului venit se va aplica deducerea personală, dacă salariul este până în 3.600 lei pe lună. Dacă timpul și experiența îi permite, salariatul poate avea și alte CIM-uri, indiferent că sunt cu normă întreagă sau parțială, acest lucru fiind permis de Constituție și de Codul muncii. Citește articolul
Codul muncii stabilește că absențele nemotivate ale salariatului pot duce la suspendarea contractului individual de muncă, dacă în documentele de muncă este prevăzută această măsură, doar că absența nemotivată nu poate fi trecută celor care s-au prezentat la locul de muncă, însă nu au respectat programul de lucru. Citește articolul
Concediul medical de carantină pentru cei care se întorc din zone de risc este plătit diferențiat din 1 august: cei care s-au aflat acolo din interes personal vor fi plătiți doar cinci zile din cele 14 stabilite pentru carantina de coronavirus, în timp ce salariații trimiși de angajator în astfel de țări vor primi indemnizație pentru întreaga perioadă. Citește articolul