Pe măsură ce incidența cazurilor de COVID-19 crește, în special în marile orașe se pune tot mai mult problema dacă statul va ajunge să restricționeze accesul la muncă celor care nu se vaccinează (prin lege, evident). De asemenea, discuția subsidiară și care nu se poartă de ieri, de azi, e referitoare la firmele care aproape că impun angajaților să se vaccineze. În contextul în care clienții anumitor business-uri au deja accesul restricționat în unele locații, de ce nu și angajații? O scurtă sinteză a situației actuale, din perspectivă legală, privitoare la vaccinarea salariaților, în cele ce urmează: Citește articolul
Prevederile care urmează să vină, în curând, prin proiectul de lege ce transpune în legislația autohtonă obligațiile din directiva europeană privind avertizorii de integritate, așa-numiții “whistleblowers”, se vor suprapune cu o serie de datorii pe care angajatorii le au deja, fiind utilă realizarea unui audit în cazul procedurilor interne, pentru a descoperi cum se poate face o uniformizare a tuturor obligațiilor. Citește articolul
Companiile au obligația, potrivit legislației fiscale, de a reține la sursă și de a vira la stat, printre altele, contribuția de asigurări sociale (CAS), în cotă de 25%, precum și contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS), în cuantum de 10%. În cazul în care nu-și îndeplinesc această obligație, salariatul are la îndemână, potrivit specialiștilor, opțiunea de a face o sesizare la Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), care este îndreptățită să verifice modul în care angajatorul și-a îndeplinit obligația de raportare și de virare la stat pentru respectivele contribuții și, după caz, să demareze executarea silită. Citește articolul
Acum că în Codul muncii a intrat și conceptul de muncă la gri, cu sancțiunea aferentă, am putea considera că legea acoperă cam toate situațiile de muncă prestată, în sens larg, „pe lângă contract”. Per total, amenzile nu pot depăși 200.000 de lei per angajator, dar aici vorbim doar de riscurile ce țin de legislația muncii. În discuție mai intră și taxele salariale pe care le impune din urmă Fiscul, precum și dobânzile aferente. Citește articolul
Codul muncii prevede că numărul minim de zile de concediu de odihnă anual este de 20 de zile lucrătoare, însă marea majoritate a angajatorilor din sectorul privat acordă 21 de zile. Într-o încercare de a face competiție sectorului public există unele companii în care numărul de zile de odihnă este mai mare decât 20 sau 21, în funcție de vechimea salariatului în firmă sau în muncă. Pentru a nu crea disensiuni sau discriminări între salariați, aceste zile suplimentare de concediu de odihnă trebuie acordate în funcție de o serie de criterii obiective pe care toți salariații să le cunoască. Citește articolul
Subiectul zilelor libere pentru vaccinare rămâne încă de actualitate, dat fiind, o dată, numărul mic de persoane vaccinate la acest moment, iar, în al doilea rând, startul vaccinării cu cea de-a treia doză. Deși a trecut deja o bună bucată de vreme de când s-a dat reglementarea acestor zile libere plătite pentru vaccinare, încă mai există nelămuriri în firme: angajații care se vaccinaseră deja vor să știe de ce nu ar avea și ei dreptul la aceste zile, iar alții își pun întrebarea cât de mult pot să amâne acordarea acestei zile libere dacă nu o iau chiar atunci când se vaccinează. Citește articolul
Printre modificările aduce recent Codului muncii se numără și sancționarea firmelor care folosesc contractele de muncă cu timp parțial ca formă de a scăpa de plata unor taxe mai mari pentru salariile angajaților. Citește articolul
Valoarea tichetelor de masă și de creșă se majorează în semestrul al doilea al anului 2021, începând cu luna octombrie, potrivit unor ordine oficializate aseară. Citește articolul
De marți, angajatorii au la dispoziție 90 de zile în decursul cărora să compenseze orele muncite suplimentar de salariat cu ore libere plătite. Anterior modificării aduse Codului muncii, termenul disponibil era de 60 de zile. Citește articolul
Aflată încă la stadiul de proiect, o viitoare lege care transpune o directivă europeană importantă urmează să impună firmelor cu mai mulți angajați un nou set de reguli - și, implicit, un set suplimentar de proceduri și „hârtii”, chiar dacă doar la nivel electronic. Vorbim de legea privind protecția avertizorilor de integritate („whistleblowers”), cei care aduc la lumină fapte ce constituie încălcări ale legii. Ce vor trebui să facă multe companii, în doi ani? Să stabilească proceduri interne de raportare a acestor fapte, să se asigure de protecția avertizorilor și de confidențialitatea procesului de raportare, dar și să desemneze anumiți responsabili. Citește articolul