Conform legislației actuale, perioada de probă constituie vechime în muncă și nu există nicio diferență între salariații aflați în perioada de probă și cei care fie nu au avut o astfel de clauză contractuală, fie au depășit respectiva perioadă. Chiar dacă are dreptul de a avea concediu medical încă de la momentul angajării, există o condiție care trebuie îndeplinită de orice fel de salariat pentru a putea primi indemnizație de concediu medical (CM). Citește articolul
Chiar dacă nu are suficient personal să înlocuiască salariatul care urmează să plece, angajatorul nu are niciun drept să nu înregistreze o demisie depusă. Demisia depusă de salariat nu trebuie să fie acceptată de angajator, ci doar să ia act de notificarea primită și să înregistreze documentul. Citește articolul
Din momentul semnării unui contract individual de muncă, salariatul beneficiază de toate drepturile, dar și toate obligațiile, prevăzute de Codul muncii, printre care se numără și concediul de odihnă. Chiar dacă pe durata sau la sfârșitul perioadei de probă relațiile de muncă se pot desface în orice moment, fără a fi nevoie de o perioadă de preaviz, asta nu înseamnă că, în acest răstimp, salariatul nu poate să solicite zile de concediu de odihnă. Citește articolul
Menționarea în contractul de muncă sau actul adițional al acestuia a adresei/adreselor de la care se prestează activitatea în telemuncă nu mai este necesară încă din primăvara acestui an, însă, dacă există justificare și telesalariatul este de acord, un angajator poate impune o anumită locație, dar nu sediul firmei, pentru telemuncă. Această situație ar putea fi necesară când salariatul are acces sau lucrează cu informații sensibile pentru companie. Citește articolul
Deducerea personală de care pot beneficia în prezent salariații ar putea să fie, pe viitor, mult mai mare decât în prezent, conform unui proiect de lege aflat în lucru la Senat. În acest fel, se dorește schimbarea radicală a regulilor deducerii personale. Citește articolul
Păstrarea pontajului pentru salariații care lucrează și în telemuncă și de la birou/sediu, alternativ sau în funcție de alte considerente, este esențial atunci când angajatorul acordă cei maximum 400 de lei pe lună pentru cheltuielile generate de telemuncă. De ce? Pentru că această sumă se acordă în funcție de numărul de zile muncite în afara biroului, iar angajatorii care nu țin pontajul și, astfel, nu pot oferi o statistică a orelor de telemuncă, în cazul unui control al Fiscului, riscă să piardă fix avantajul pe care aceste sume le pot oferi, respectiv exceptarea de la impozitul pe venit a acestor sume acordate salariaților. Citește articolul
Tot mai multe companii încep să includă în pachetele de remunerare a directorilor indicatori privind îndeplinirea obiectivelor de mediu, sociale și de guvernanță corporativă (ESG). Tonul este dat de companiile listate la bursă. Astfel, aproape jumătate (45%) dintre cele mai mari 100 de corporații incluse în indicele FTSE 100 al Bursei din Londra au anunțat că își vor plăti directorii în funcție de câte obiective ESG vor îndeplini, indiferent dacă este vorba de reducerea emisiilor, bunăstarea clienților sau diversitatea forței de muncă, arată raportul ”Paying well by paying for good” întocmit de PwC. Companiile din SUA urmează același trend. Nume mari, precum Apple, McDonald’s, Rio Tinto, Royal Dutch Shell și Unilever, au anunțat că includ obiective ESG în plata executivilor. Citește articolul
Conform Legii nr. 319/2006 și a normelor sale de aplicare, stabilite prin Hotărârea Guvernului nr. 1.425/2006, înregistrarea și raportarea accidentelor de muncă și analiza accidentelor în vederea determinării acțiunilor preventive/corective sunt obligatorii pentru toate locațiile și departamentele ce desfășoară orice tip de activitate. Iată cum trebuie să procedeze un angajator care se confruntă cu un accident de muncă, potrivit legislației din domeniul securității și sănătății în muncă (SSM). Citește articolul
Dacă până acum câțiva ani eram obișnuiți cu o contribuție individuală pentru accidente de muncă și boli profesionale, situația stă diferit în prezent. Contribuția asiguratorie pentru muncă (CAM) este singura contribuție socială datorată exclusiv de angajatori, însă aceasta înglobează patru dintre fostele contribuții sociale (cele pentru șomaj, concedii medicale, riscuri profesionale și creanțe salariale). Asta se întâmplă din 2018, când configurația taxelor salariale a suferit unele modificări importante și de când s-a stabilit că angajatorul doar reține și virează din brut impozitul și contribuțiile la pensii și sănătate, pentru că de datorat le datorează salariatul. Citește articolul
Angajatorului îi revin obligații privind prevenirea accidentelor de muncă în orice situație. Faptul că un angajat se afla la locul de muncă în afara orelor de lucru sau că lucra peste program din proprie inițiativă ori că victima era un terț față de companie nu-l exonerează pe angajator de obligațiile sale din sfera sănătății și securității în muncă (SSM). Citește articolul