Dreptul la viață privată a salariatului nu este suspendat odată ce el intră pe ușa biroului. Înainte de Regulamentul general privind protecția datelor adoptat la nivelul Uniunii Europene (GDPR), exista protecția oferită de dreptul la viață privată și cazuri câștigate de salariați monitorizați abuziv la locul de muncă. Acum avem și acest regulament, precum și scurtă reglementare națională, exemple din țară și de peste hotare apropo de ce este permis și ce nu în materia monitorizării salariaților la locul de muncă. Situația aici nu e nici albă, nici neagră, e cât se poate de nuanțată pentru că monitorizarea nu este interzisă în mod absolut, ci permisă în anumite condiții. Citește articolul
Fumatul în spații închise la muncă este interzis, cu excepția spațiilor special amenajate. Angajatorii trebuie să respecte regulile de prevenire a incendiilor și din perspectiva fumatului, trebuie să includă în regulamentele interne sancționarea celor care fumează înăuntru, dar și să le acorde angajaților pauzele cuvenite potrivit legii - pe care le-ar putea folosi și pentru fumat. Interesant e că și angajatorul, și angajatul sau orice altă persoană pot fi sancționați dacă se fumează în interior, în spații neamenajate. Citește articolul
În România, aspectele referitoare la salariu sunt considerate informații cu caracter confidențial a căror divulgare poate aduce prejudicii companiei. Prin urmare, o astfel de faptă ar putea fi considerată abatere disciplinară gravă, fiind sancționată de unii angajatori chiar cu desfacerea contractului de muncă. Citește articolul
Obligațiile angajatorilor față de salariații lor sunt extrem de numeroase: de dinainte de momentul încheierii contractului și până la terminarea acestuia, de la cele de dreptul muncii, la cele fiscale, de sănătate și securitate în muncă, inclusiv de protecție contra discriminării ori hărțuirii la birou. Pentru angajator este esențial să rețină că acolo unde legea nu permite o derogare de la dreptul stabilit unui angajat, nu există posibilitatea de a se tocmi pe lângă lege cu cel pe care-l plătește. De multe ori, legile prevăd sancțiuni cu multe zerouri pentru angajatorii care nu respectă normele în vigoare. Citește articolul
În contextul în care mulți dintre lucrătorii non-UE (Uniunea Europeană) sunt angajați în activități cu potențial sezonier (construcții, HoReCa etc.), în mod constant intervine întrebarea dacă acești lucrători pot fi detașați la o companie terță, în condițiile Codului Muncii. Răspunsul este da, însă foarte puține companii din România sunt conștiente de acest lucru. Citește articolul
Practica din domeniul resurselor umane a suferit modificări odată cu implementarea Regulamentului general privind protecția datelor (GDPR). Prin urmare, angajatorii ar trebui să se limiteze doar la strictul necesar atunci când vorbim de documentele solicitate în procesul de recrutare. Printre acestea se numără permisul auto, care trebuie cerut doar dacă angajatul urmează să conducă o mașină de serviciu, și cazierul judiciar, care trebuie să fie solicitat numai pentru anumite posturi. Citește articolul
Majorarea salariului minim brut pe țară de la 1 ianuarie 2020 implică două obligații pentru angajatori. Una este încheierea actelor adiționale la contractele de muncă ale persoanelor pentru care crește salariul, ce trebuia rezolvată până la finele anului 2019, iar a doua este raportarea schimbării în Revisal, care trebuie rezolvată până azi. Citește articolul
Angajații din România pot fi remunerați la locul de muncă în funcție de studiile pe care le au, însă numai în anumite condiții prevăzute de lege. Cu alte cuvinte, dacă un viitor angajat are studii superioare, acest lucru nu înseamnă că obligatoriu salariul său va fi mai mare. Diferențierea salarială intervine atunci când, pentru poziția ocupată, există condiția potrivit căreia angajatul trebuie să aibă studii superioare relevante domeniului în care lucrează. Citește articolul
Statul de salarii este documentul financiar-contabil care se folosește pentru a calcula drepturile bănești ale salariaților. Și nu numai. Acesta se mai folosește și pentru calculul contribuțiilor și al altor sume datorate. Citește articolul
O modificare a fișei postului care presupune, de exemplu, ștergerea din atribuții nu necesită acordul părților din moment ce nu se modifică felul muncii, potrivit unei instanțe. Această modificare a fișei postului nu ar trebui văzută, potrivit judecătorului, ca un act adițional la contractul de muncă, angajatorul având dreptul să-și organizeze activitatea cum dorește. Citește articolul