Deși este prezent în foarte multe acte normative, principiul „pentru muncă egală, salariu egal” nu este întotdeauna respectat. Pentru a constata dacă a fost sau nu încălcat acest principiu se impune în primul rând compararea salariilor, iar în contextul în care, tot prin acte normative, au fost stabilite reguli în privința confidențialității veniturilor salariale, apar situații în care probele nu pot fi administrate. Comisia Europeană vine însă cu o propunere: Citește articolul
Contractul colectiv de muncă este atât un izvor specific de dreptul muncii, fiind stabilite drepturile și obligațiile părților, dar și instrumentul care asigură buna desfășurare a relației de muncă. Fiind un act juridic aplicabil tuturor salariaților, în funcție de nivelul la care s-a negociat și semnat, reprezentanții părților trebuie să îndeplinească anumite condiții și să fie în mod expres desemnați pentru negocierea și semnarea unui contract/acord colectiv de muncă. Citește articolul
Salariaţii care sunt încadraţi în telemuncă ar putea să lucreze de oriunde doresc, fără a notifica sau a avea acordul angajatorului, iar în aceste tipuri de contractele de muncă nu vor mai fi stabilite orele şi zilele în care salariatul îşi va desfăşura activitatea, potrivit unei propuneri înregistrate recent la Senat. Citește articolul
În condițiile în care vaccinarea împotriva COVID-19 este, în acest moment, opțională și nu poate fi impusă de firme propriilor angajați, nici stabilirea unei condiții legate de vaccinare pentru angajarea unui candidat nu este posibilă, deoarece aceasta ar putea fi considerată discriminatorie. Și nici nu ajută firmele să afle mai multe despre aptitudinile profesionale ale celui ce solicită angajarea. Citește articolul
Dacă ideea că vaccinarea nu poate fi impusă de firme angajaților este sau ar trebui să fie deja destul de clară, angajatorii se pot regăsi în situații diverse de discriminare între cei care se vaccinează sau vor să o facă și ceilalți fără să realizeze acest lucru. În ce măsură pot să-i întrebe (recurent sau nu) pe salariați cum privesc vaccinarea sau daca s-au vaccinat, în ce măsură pot să le acorde beneficii celor care decid să o facă sau în ce măsură ar trebui să le sugereze participarea la sesiuni de informare despre vaccinare? Citește articolul
Ca regulă generală, încheierea, modificarea ori încetarea contractului individual de muncă presupune acordul părților. Una dintre cele mai rapide și simple forme prin care poate înceta un raport de muncă este cea care se realizează prin manifestarea de voință a părților. Așa cum la încheierea contractului individual de muncă este obligatorie forma scrisă, fiind o condiție de validitate, aceeași formă trebuie să îmbrace și actul prin care părțile convin încetarea raportului de muncă, la data o dată stabilită de comun acord. În practică se încearcă adesea forțarea unor ipoteze de concediere sub umbrela unor încetări prin acord, dar ele pot fi ușor demontate în instanță apoi. Citește articolul
Preavizul există și la demisie, și la concediere în Codul muncii. O dată îl avem ca un drept de preaviz la concediere, dreptul aparținând, firește, salariatului care e dat afară, presupunând un termen minim de 20 de zile (când se rupe relația de muncă în timpul perioadei de probă nu se mai pune problema de preaviz, conform Codului). Iar a doua oară îl avem, la demisie, ca un termen în beneficiul angajatorului căruia un angajat al său îi pune în vedere că vrea să plece. Citește articolul
Modificările intervenite în structura acționariatului unei firme, a formei de proprietate, fuziunea ori cesiunea totală a părților sociale nu pot afecta drepturile salariaților și nici nu pot constitui un motiv de concediere. Protecția salariaților și drepturile acestora sunt garantate prin lege și în situația în care transferul dreptului de proprietate al angajatorului vizează numai o parte din societate, un departament, o secție, un serviciu. Citește articolul
Chiar dacă nu sunt incluși în mod direct în categoria partenerilor sociali, reprezentanții salariaților reprezintă o alternativă a sindicatelor reprezentative, asigurându-se astfel, cel puțin la nivel teoretic, garantarea dreptului la negociere colectivă a salariaților. Astfel, fiind prevăzută obligația angajatorului de a iniția negocieri colective în situația în care are cel puțin 21 de salariați, iar la nivel de unitate nu există nicio organizație sindicală reprezentativă, salariații își pot alege reprezentanți pentru negocierea și încheierea unui contract sau acord colectiv de muncă. Deși există o obligație a angajatorului în privința inițierii procedurii de negociere, salariații nu au obligația de a-și alege reprezentanții. Citește articolul
Pentru numeroși angajați, pe lângă salariul fix convenit în contractul de muncă, veniturile se pot completa lunar cu sume de bani sub forma unor comisioane din vânzări, bonusuri, prime ș.a.m.d., în funcție de specificul muncii. Angajații trebuie să știe însă că sumele respective contează în egală măsură la pensie, de exemplu, iar atunci când pleacă de la un angajator la altul ar trebui ca ele să fie reflectate și în adeverințele primite de la angajator. Citește articolul